Alimente care îţi pot schimba viaţa în bine - Anthony William, carte

9000 Lei
(TVA inclus)
in stoc
30 zile
DIV04-CRT237931

Cartile nu sunt incluse in promotie!

  • Beneficii
  • Livrare
  • Metode de plata
  • Magazin in Bucuresti
    • — 30 de zile drept de retur GRATUIT!
    • — Transport gratuit peste 199 lei
    • — Certificat garantie si conformitate
    • — Plata in rate
    • — Program de fidelizare
    • — Deschidere colet la livrare
    • — Notificari prin SMS
    • — Firma autorizata ANPC
    • — Oriunde in Romania prin curier rapid
    • — Cost transport: 12 lei Easybox, 15 lei DPD si Sameday / 18 lei Fan Courier
    • — Peste 199 lei transport gratuit
    • — Livrare in 1-3 zile
    • — Ramburs la curier
    • — Online cu card bancar
    • — Plata cu cardul la easybox
    • — Plata cu cardul la FANbox
    • — Plata in magazin
  •  0766613696

    Harta magazin StoneMania Bijou Bucuresti

Descriere

 Alimente care îţi pot schimba viaţa în bine (Medium Medical)
Recuperează-ţi sănătatea personală şi a celor dragi cu ajutorul puterilor vindecătoare ascunse ale fructelor şi legumelor

Cartea Alimente care îţi pot schimba viaţa în bine (Medium Medical) descrie puterea vindecătoare a unui număr de peste 50 de fructe, legume, plante aromatice / condimente şi plante sălbatice, ce pot avea un efect extraordinar asupra sănătăţii. Anthony explică proprietăţile fiecărei plante, simptomele şi afecţiunile pe care le poate alina sau vindeca, precum şi beneficiile emoţionale şi spirituale pe care le conferă. În plus, el prezintă o serie de reţete delicioase care te pot ajuta să te bucuri la maxim de beneficiile acestora.

Descriere

Mediumul Medical Anthony William te învaţă cum să descătuşezi puterile ascunse ale fructelor şi legumelor pentru a-ţi transforma viaţa în bine. Iată doar câteva crâmpeie din ceea ce vei descoperi în interiorul cărţii:

    Informaţii referitoare la factorii specifici care stau la baza epidemiei actuale de boli cronice, inclusiv cum te poţi proteja pe tine şi familia ta de ei;
    Alimentele care îţi repară ADN-ul, îţi dinamizează sistemul imunitar, îţi îmbunătăţesc claritatea mentală, îţi alcalinizează toate sistemele fiziologice, te protejează de emoţiile negative ale celorlalţi oameni şi multe altele;
    Tehnici pentru a obţine la maxim beneficiile vindecătoare ale fructelor, legumelor, plantelor aromatice, condimentelor şi plantelor sălbatice, pentru a-ţi satisface astfel toate nevoile individuale.

La toate acestea se adaugă o descriere detaliată a anumitor alimente specifice care îţi pot alina sute de simptome şi afecţiuni, printre care:

Alergii alimentare

Anxietate

Boala Lyme

Boli autoimune

Bolile tiroidei

Cancer

Creştere în greutate

Diabet

Infertilitate

Inflamaţii

Insomnie

Migrene

Oboseală

Probleme digestive

Tulburări de memorie

 „Harul lui Anthony i-a permis să devină un canal pentru transferul unor informaţii ce depăşesc cu ani-lumină nivelul actual al ştiinţei.”

- din Cuvântul înainte al dr. Christiane Northrup, autoarea bestsellerurilor New York Times: Zeiţele rămân tinere pentru totdeauna şi Înţelepciunea femeilor

 „Deşi există incontestabil un element de mister provenit dintr-o altă lume în ceea ce face, o bună parte din ceea ce spune el – îndeosebi în privinţa bolilor autoimune – pare să fie corect. Vestea şi mai bună este că protocoalele recomandate de el sunt în întregime naturiste, accesibile şi uşor de pus în practică.”

- Gwyneth Paltrow, actriţă laureată a Premiului Oscar, autoarea bestsellerului New York Times: Totul este uşor, fondatoarea CCO şi GOOP.com

Mediumul Medical Anthony William a ajutat zeci de mii de oameni să se vindece de boli diagnosticate greşit sau tratate ineficient, ori pe care comunitatea medicală nu ştie cum să le vindece. Anthony a făcut acest lucru ascultând o voce divină care îi vorbeşte literalmente la ureche, spunându-i care sunt cauzele durerilor şi bolilor oamenilor, şi ce trebuie să facă aceştia pentru a se vindeca.

În prima sa carte, bestsellerul New York Times Medium Medical, Anthony a dezvăluit cum trebuie tratate zeci de boli printr-o terapie în care nutriţia joacă un rol major. Cartea Medium Medical: Alimentele care îţi pot schimba viaţa în bine merge încă şi mai departe, descriind puterea vindecătoare a unui număr de peste 50 de fructe, legume, plante aromatice / condimente şi plante sălbatice, ce pot avea un efect extraordinar asupra sănătăţii. Anthony explică proprietăţile fiecărei plante, simptomele şi afecţiunile pe care le poate alina sau vindeca, precum şi beneficiile emoţionale şi spirituale pe care le conferă. În plus, el prezintă o serie de reţete delicioase care te pot ajuta să te bucuri la maxim de beneficiile acestora, de la cartofii dulci umpluţi cu varză înăbuşită şi până la îngheţata de miere cu cocos.

Citind această carte, vei descoperi:

    De ce sunt afinele sălbatice un „aliment al reînvierii”, de ce este sparanghelul un izvor al tinereţii şi de ce îţi pot ridica moralul lămâile atunci când primeşti veşti proaste;
    Care sunt cele mai bune alimente pentru a-ţi alina şi vindeca pietrele la vezica biliară, hipertensiunea, ceaţa mentală, problemele tiroidei, migrenele şi sute de alte simptome şi afecţiuni;
    Ce puteri vindecătoare au fructele de kiwi, castraveţii, gheara mâţei, cocosul şi multe altele;
    De ce ai pofte, cum poţi folosi stresul în avantajul tău şi ce rol cheie joacă fructele în domeniul fertilităţii.

Multe din informaţiile prezentate de Anthony diferă dramatic de înţelepciunea convenţională a comunităţilor medicale. Prin urmare, nu trebuie să te aştepţi să întâlneşti aceleaşi informaţii medicale vechi, reiterate aici. Dimpotrivă, este bine să te aştepţi din start la o înţelegere complet nouă, aflând de pildă de ce portocalele oferă mult mai multe beneficii decât vitamina C, precum şi la un set de instrumente care te pot vindeca de boli, astfel încât tu şi cei dragi să fiţi în siguranţă şi să vă simţiţi bine.

Anthony William, autorul bestsellerului New York Times: Medium Medical: Secretele din spatele bolilor cronice şi misterioase şi cum te poţi vindeca în sfârşit, s-a născut cu capacitatea unică de a conversa cu un spirit aflat pe un nivel foarte înalt de conştiinţă, care îi transmite informaţii uluitor de corecte legate de sănătate, ce depăşesc cu mult nivelul cunoaşterii din epoca noastră. Încă de la vârsta de patru ani, când şi-a şocat familia anunţându-şi bunica (ce nu manifesta încă niciun simptom) că avea cancer la plămâni (lucru confirmat ulterior de testele medicale), Anthony şi-a folosit harul pentru a „citi” starea de sănătate a oamenilor şi pentru a le spune cum să îşi redobândească starea de sănătate. Precizia sa fără precedent şi rata succesului în vindecările sale i-au atras lui Anthony iubirea şi încrederea a mii de oameni din întreaga lume, inclusiv a multor vedete de cinema, de rock, a unor miliardari, sportivi renumiţi, autori de bestselleruri şi nenumăraţi alţi oameni din toate domeniile vieţii, care nu s-au putut vindeca decât după ce au primit recomandările sale şi ale Spiritului. Anthony le oferă de asemenea un ajutor nepreţuit multor medici care nu ştiu cum să rezolve altfel cazurile lor cele mai dificile.

www.medicalmedium.com

Caracteristici

  • Numărul de pagini: 352 color
  • Formatul în cm. (l x L x g): 16,5 x 21,5 x 1,4
  • I.S.B.N.: 978-606-756-022-0
  • Traducerea din limba engleză: Cristian Hanu
  • Titlul original: Medical Medium Life-Changing Foods: Save Yourself and the Ones You Love with the Hidden Healing Powers of Fruits & Vegetables
  • Greutate: 0.6 kg.
  • A apărut în: 2017-06

Specificatii

Autor
  • Anthony William
Colectia
  • Vindecă natural
Editura
  • Adevar Divin

Review-uri

Nicio recenzie gasita. Fii primul care scrie!

Scrie o recenzie

Cuprins carte

Cuvânt înainte xv

Introducere xvii

PARTEA I: Ridicarea din cenuşă 1

SALVEAZĂ-TE: Adevărul despre ceea ce te împiedică să mergi înainte 3

ADAPTAREA: Progresează la unison cu lumea din jurul tău 17

Hrană pentru suflet 29

PARTEA A II-A: Cele patru alimente sacre 39

O introducere la alimentele car e îţi pot schimba viaţa în bine 41

Fructele 47

Avocado 48

Bananele 52

Caisele 56

Cireşele 60

Curmalele 64

Fructele de pădure 68

Kiwi 72

Lămâile galbene şi verzi 76

Mango 80

Merele 84

Merişoarele 88

Papaya 92

Pepenii 96

Perele 100

Portocalele şi mandarinele 104

Rodiile 108

Smochinele 112

Strugurii 116

Legumele 121

Anghinarea 122

Cartofii 126

Cartofii dulci 132

Castraveţii 136

Ceapa 140

Cruciferele 146

Germenii şi lăstarii 152

Ridichile 158

Sparanghelul 162

Ţelina (Apio) 166

Verdeţurile 170

Plantele aromatice şi condimentele 177

Coriandrul 178

Gheara mâţei 182

Ghimbirul 186

Lemnul dulce 190

Pătrunjelul 194

Plantele aromatice (Oregano, rozmarinul, salvia și cimbrul) 198

Roiniţa 202

Turmericul 206

Usturoiul 210

Zmeur, frunze 214

Plantele sălbatice 219

Afinele sălbatice 220

Algele din Oceanul Atlantic 226

Aloe Vera 230

Brustur, rădăcină 234

Ciupercile Chaga 238

Cocosul 242

Măceşele 248

Mierea neprocesată 252

Păpădia 256

Trifoiul roşu 260

Urzică, frunze 264

PARTEA A III-A: Înarmează-te cu adevărul 269

Fertilitatea şi viitorul nostru 271

Mode şi trenduri dăunătoare legate de sănătate 279

Alimente care pun în pericol viaţa 287

Îngeri care îţi pot schimba viaţa 293

CUVÂNT DE ÎNCHEIERE: Secretul este compasiunea 300

Index 303

Mulţumiri 327

Despre autor 328

A apărut în: 2017-06

Fragmente din carte

Cuvânt Înainte

L-am cunoscut pe Anthony William acum doi ani, la un eveniment organizat de editura Hay House. Acest vindecător fără orgolii personale şi cu picioarele pe pământ mi-a schimbat viaţa, inclusiv dieta şi felul în care mă gândesc la mâncare, dar şi la viaţa de pe această Mamă Pământ.

După cum poate că ai aflat deja, Anthony a lucrat cu Spiritul încă de când era copil. Harul său l-a transformat într-un canal prin care ne parvin informaţii ce devansează cu ani-lumină nivelul actual al ştiinţei. Acest har i-a permis lui Anthony să vadă imensa suferinţă ce inundă planeta şi să facă ceva în privinţa ei. Recomandările sale aduc înţelepciunea Mamei Pământ şi a Mamei Natura în corpul nostru, într-o formă delicioasă şi sănătoasă, prin consumul fructelor şi legumelor pe care Mama Pământ ni le-a pus cu atâta generozitate la dispoziţie.

Cartea Medium Medical: Alimente care îţi pot schimba viaţa în bine nu recomandă exclusiv „să mănânci mai multe fructe şi legume”, fapt care îţi poate răpi întreaga plăcere a alimentaţiei. Acest sfat tradiţional afirmă că dacă eşti tentat să mănânci o pizza, ar fi de preferat să o înlocuieşti cu fructe şi legume. În această carte nu vei găsi însă astfel de judecăţi critice. Nu va trebui să te simţi ruşinat. Nu vei primi o dietă alimentară. Alimentele care îţi pot schimba viaţa în bine reprezintă un manual încântător care îţi recomandă să reintegrezi în viaţa ta vitalitatea oferită de aceste daruri ale lui Dumnezeu şi ale Mamei Pământ – în maniera cea mai delicioasă, mai sănătoasă şi mai plină de bucurie cu putinţă.

Cu ajutorul Spiritului, Anthony proiectează din nou magia dătătoare de viaţă asupra subiectului fructelor şi legumelor. Scopul lui este să te convingă să le consumi într-o stare diferită de conştiinţă, capabilă să te transforme pe toate nivelele: fizic, mental şi spiritual. Aş dori să îţi dau un exemplu: atunci când vorbeşte despre afinele sălbatice, Anthony nu se referă exclusiv la antioxidanţii din aceste alimente delicioase, deşi aceştia sunt într-adevăr extrem de puternici (lucru susţinut chiar de către ştiinţa modernă), ci şi la energia incredibilă care ajută aceste plante să crească şi să producă fructe în condiţii naturale extreme, energie pe care aceste bobiţe o conţin integral. Afinele sălbatice din Maine[1] reuşesc să supravieţuiască în pofida incendiilor periodice, stând agăţate de roci îngheţate de-a lungul iernii, şi totuşi produc cantităţi masive de fructe dulci-acrişoare în fiecare an. Ori de câte ori consumi afine sălbatice, tu integrezi literalmente în corpul tău aceste energii, această tenacitate incredibilă care ajută planta să supravieţuiască împotriva tuturor sorţilor. Spiritul numeşte aceste fructe: alimentele învierii din morţi. Şi mai vorbim de alimente dătătoare de putere…

Să luăm un alt exemplu: umilul şi mult hulitul cartof. Spiritul ne spune că acest aliment ne conferă un fundament ferm al puterii ori de câte ori simţim că ne-am pierdut busola de-a lungul călătoriei vieţii. Această virtute se datorează parţial capacităţii cartofilor de a extrage concentraţii masive de macro şi micronutrienţi din sol. Cartofii întruchipează calităţile împământării şi stabilităţii. În plus, ei ne reamintesc de darurile noastre ascunse – de acele aspecte personale îngropate în adâncurile („solul”) fiinţei noastre, la fel ca şi cartofii. Peste toate, Spiritul ne spune că nu este cazul să ne mai temem de ei, considerându-i nişte „carbohidraţi goi” care ne îngraşă, atât timp cât ştim cum să îi gătim, astfel încât să profităm la maxim de calităţile lor. Dacă vom face acest lucru, cartofii ne vor pune la rândul lor în valoare propriile calităţi, la maxim. Până să îl cunosc pe Anthony, am evitat decenii la rând cartofii albi. La ora actuală, aceştia fac în mod regulat parte integrantă din alimentaţia mea. Pe scurt, i-am primit înapoi în viaţa mea cu braţele deschise – şi nu m-am îngrăşat nici măcar cu 100 de grame!

Pe măsură ce vei continua să citeşti cartea Medium Medical: Alimente care îţi pot schimba viaţa, vei începe să percepi fructele şi legumele într-o manieră nouă. Te vei umple de entuziasm şi de recunoştinţă faţă de fructele de pădure, ceapă, cocos, banane şi celelalte daruri pe care ni le oferă Mama Pământ. Hipocrat, părintele medicinii moderne şi creatorul faimosul jurământ hipocratic pe care trebuie să îl facă toţi medicii atunci când absolvă şcoala de medicină, a declarat: „Alimentele să îţi fie medicamente, iar medicamentele să îţi fie alimente”.

Cum putem şti ce alimente să consumăm în lumea rapidă în care trăim astăzi? Ce alimente pot acţiona inclusiv pe post de medicamente? Aceasta este diferenţa dintre această carte şi oricare alta pe care am citit-o vreodată. Pentru fiecare aliment prezentat, de la pere la ţelină şi multe altele, există o listă cu bolile şi simptomele pe care le alină acestea. Dar lucrurile nu se opresc aici. fiecare fruct şi fiecare legumă conţine anumite energii emoţionale şi spirituale specifice, care te hrănesc atunci când le consumi. Mai mult decât atât, vei găsi în carte numeroase reţete delicioase şi uşor de preparat.

Peste toate, cartea Medium Medical: Alimente care îţi pot schimba viaţa în bine vorbeşte despre modele şi despre miturile care ne-au îndoctrinat de decenii, inducându-ne multora dintre noi o stare foarte mare de confuzie. Unul dintre acestea este teama de fructe (pe care am avut-o eu însămi). Din cauza dulceţei lor, oamenii le resping în bloc, confundându-le cu alte alimente pline de zahăr care îngraşă şi deteriorează starea de sănătate. Fructele nu intră însă în această categorie. Dimpotrivă, noi trebuie să mâncăm mult mai multe fructe. De când am adăugat delicioasele fructe în dieta mea, pofta mea de dulciuri (cum ar fi prăjiturile, fursecurile şi deserturile) a dispărut aproape complet. Am pătruns astfel într-o lume complet nouă a deliciilor dulci, consumând smochine, fructe de pădure, portocale proaspete şi banane. Şi trebuie să recunosc că în viaţa mea s-a produs un miracol.

Dacă vei urma recomandările din cartea Medium Medical: Alimente care îţi pot schimba viaţa, cumpărăturile şi gătitul vor căpăta o semnificaţie nouă pe tine, căci spiritul fructelor şi legumelor va începe să îţi vorbească, operând în corpul şi în viaţa ta. Tu vei începe să te simţi cu adevărat susţinut de natură, iar un aspect primordial al fiinţei tale va începe să se trezească. În plus, te vei conecta cu o lume spirituală invizibilă, învăţând să lucrezi direct cu îngerii care guvernează aceste alimente, şi care îţi pot schimba viaţa. Ei amplifică energia fructelor şi legumelor, protejează procesul polenizării, încurajează creşterea fiecărui măr şi a fiecărei frunze de salată, etc., contribuie la hrănirea săracilor, militează din lumea lor invizibilă împotriva organismelor modificate genetic, susţin mişcarea pentru alimente organice şi chiar influenţează vremea. Pe scurt, prin lucrul cu aceşti îngeri tu te poţi conecta la o sursă de putere. Ce uşurare fantastică să ştii acest lucru!

Citirea acestei cărţi şi conectarea cu puterea emoţională şi spirituală a fructelor şi legumelor reprezintă în sine un remediu extrem de puternic. Cei care vor lua acest remediu se vor simţi din ce în ce mai mult una cu Mama care ne susţine pe toţi – pământul. Simultan, lucrând cu lumea îngerilor, ei se vor simţi din ce în ce mai mult una inclusiv cu cerul. În acest fel, ei se vor umple de speranţă şi de vitalitate – energii care vor curge din ce în ce mai liber prin ei.

Şi toate acestea, dragă prietene, se simt ca şi cum te-ai întoarce acasă, în raiul pe pământ.

Christiane Northrup, doctor în medicină

 

Introducere

Încă de la cea mai fragedă vârstă, tu ai fost învăţat să ai grijă de tine. Procesul a început când erai bebeluş, iar părinţii te-au protejat de prize sau de marginea ascuţită a unei conserve deschise. El a continuat apoi când părinţii te-au prins de talie atunci când ai încercat pentru prima dată să stai în fund sau să te ridici în picioare. Şi putem continua astfel la infinit. Mama te-a învăţat să te speli pe mâini înainte de masă, profesorii te-au mustrat când alergai prea repede pe coridor, riscând să cazi sau să te loveşti de ceva, un unchi a refuzat să le tase să te urci pe bicicletă fără o cască pe cap, şi aşa mai departe. Copiii cu o familie normală sunt înconjuraţi de adulţi care le monitorizează toate mişcările, stabilind criterii pentru siguranţa lor, îngrijindu-i şi învăţându-i să se îngrijească singuri.

Pe măsură ce ai crescut, tu ai integrat aceste lecţii. Atunci când ţi-ai cumpărat prima maşină, siguranţa a fost unul din principalele criterii. Avea ea airbag-uri bune? Mergeau bine frânele? Când te-ai dus la colegiu, te-ai întrebat în ce măsură te simţeai în siguranţă în campus şi câtă grijă aveau profesorii de studenţi. Când ţi-ai întâlnit partenerul sau partenera, siguranţa sa a devenit la fel de importantă ca şi a ta pentru tine. V-aţi făcut împreună planuri de viitor, făcând din siguranţa fizică, financiară şi emoţională o prioritate.

Când au apărut copiii în viaţa ta, te-ai trezit din nou în punctul de început, dar acum dintr-o poziţie diferită. De această dată, tu ai fost cel care a transmis noii generaţii lecţiile primite. Multe din aceste lecţii au o vechime de sute de ani, cum ar fi luarea părinţilor de mâini atunci când copilul traversează strada. Altele sunt mult mai recente, cum ar fi siguranţa cibernetică. La un moment dat devii bunic, şi astfel apare o nouă generaţie de care trebuie să ai grijă. Pe de altă parte, în timp ce părinţii tăi îmbătrânesc, trebuie să ai grijă inclusiv de ei. Pe scurt, noi avem întotdeauna grijă unii de alţii.

Preocupările legate de siguranţă nu încetează niciodată. Noi ne încuiem uşa casei noaptea, ne cumpărăm poliţe de asigurare şi instalăm alarme. Încercăm diferite diete la modă pentru prevenirea atacurilor de cord, a cancerului şi a diabetului. Datorită ameninţărilor în creştere din această lume, practicăm exerciţii de protecţie în interiorul clădirii şi trecem prin detectoare de metale. Ne-am obişnuit să respectăm tot felul de reguli şi de regulamente, căci ne punem siguranţa mai presus de orice şi înţelegem că fără ea am fi pierduţi.

Această carte se referă la un alt nivel de securitate, de care foarte puţini oameni realizează că au nevoie, dar care este tot mai necesar în această lume. Mă refer la siguranţa stării noastre de sănătate, adică la nevoia noastră de supravieţuire. Din păcate, nimeni nu ne-a învăţat aceste lecţii fundamentale, căci părinţii şi bunicii noştri au fost nevoiţi să se adapteze ei înşişi la aceste vremuri într-o schimbare rapidă. Deşi am ajuns să cunoaştem foarte multe lucruri, realitatea este că mai sunt foarte multe altele de învăţat.

 

Alimentaţia în afara limitelor înguste ale prejudecăţilor

Informaţiile care există la ora actuală despre nutriţie şi despre alimentele care favorizează sau previn bolile grave precum cele de inimă, cancerul, diabetul, boala Alzheimer, bolile autoimune, etc., alcătuiesc un corp închis al cunoaşterii, ca o cutie. Cutiile ne fac să ne simţim în siguranţă, ca şi cum ar conţine tot ceea ce ne este necesar.

Din păcate, acest lucru reprezintă o autoamăgire. Ameninţările la adresa stării de sănătate sunt imprevizibile. Orice specialist în calculatoare care a lucrat cu un virus necunoscut (recent apărut) şi orice respondent la un apel de urgenţă chemat la faţa locului într-un loc în care s-a tras cu arma pot confirma acest lucru. Ameninţările la adresa securităţii nu sunt niciodată conţinute într-o cutie. Prin urmare, nici modul nostru de a gândi în privinţa lor nu ar trebui să fie. Pentru a ne proteja starea de sănătate, noi trebuie să gândim în afara limitelor propriilor prejudecăţi.

Ei bine, cea mai bună modalitate de a te proteja singur constă în a mânca alimentele din această carte.

Parcă îi aud deja pe sceptici spunând: „Da, bine, Anthony. Trebuie să mâncăm fructe şi legume… Foarte original!” Ei bine, nu te grăbi să arunci în mine cu roşii stricate. Nu am de gând să îţi fac recomandări învechite şi cunoscute de când lumea şi pământul. Fructele şi legumele nu sunt un hobby drăgălaş cu care se pot ocupa oamenii până când vor descoperi oamenii de ştiinţă adevăratele remedii care vor salva planeta. Dimpotrivă: aceste alimente sunt adevăratele remedii! Puterea lor de a-ţi schimba viaţa acţionează pe un nivel diferit, care nu a fost descoperit încă.

Noi nu prea băgăm în seamă alimentele de origine vegetală. Le mâncăm pentru că ni s-a spus în copilărie că trebuie să o facem, gândindu-ne adeseori că am cam depăşit vârsta obligaţiilor. Alteori, auzim că trebuie să ne ferim de legumele crucifere, de cele nocturne şi de fructe. La limita opusă, suntem convinşi de virtuţile fructelor, legumelor şi plantelor aromatice, dar nu prea ştim cum să profităm la maxim de puterea acestora. Piaţa este plină cu mituri legate de alimente, care creează un sistem de convingeri îngust ce ne împiedică să ne protejăm eficient de adevăratele ameninţări la adresa sănătăţii noastre, care sunt mai multe ca oricând în această epocă. Prin urmare, trebuie să fim mai precauţi ca oricând.

Informaţiile pe care le vei găsi în paginile care urmează ies din tiparele înţelegerii moderne referitoare la nutriţie, demonstrând că aceste alimente ne protejează toate aspectele bunăstării noastre. Nu este vorba doar de a-ţi procura luteina necesară ochilor sau calciul necesar oaselor. Sunt şi acestea aspecte vitale ale protejării stării de sănătate, dar ele reprezintă doar începutul. Vei găsi în continuare şi informaţii neaşteptate, cum ar fi faptul că smochinele trebuie mâncate în grupuri de câte nouă pentru a obţine beneficii maxime de pe urma lor, că unele alimente precum cartofii te ajută să îţi revelezi adevărata natură şi că luarea unei curmale la drum atunci când faci o călătorie lungă te poate ajuta să găseşti cele mai potrivite alimente de-a lungul drumului. Vei afla între altele de ce fac ravagii la ora actuală boli precum anxietatea, colita şi demenţa senilă, cu o frecvenţă fără precedent, şi cum poţi folosi aceste alimente care îţi pot schimba viaţa în bine pentru a te proteja de aceste vulnerabilităţi.

Toate aceste informaţii, care provin de la o sursă numită Spiritul, devansează cu mult cunoaşterea ştiinţifică actuală. Prin urmare, dacă vei citi în paginile care urmează că ceapa reduce respiraţia urât mirositoare, nu o cauzează, te asigur că nu vei găsi vreun studiu ştiinţific sau vreun expert în domeniul sănătăţii care să îţi confirme acest lucru, pentru simplul motiv că nimeni nu îl cunoaşte încă. Spiritul înţelege că generaţia actuală nu mai dispune de decenii pentru a aştepta descoperirea acestor adevăruri. Chiar merită să aştepţi 20 de ani suferind de dureri de stomac, fără să ştii că sucul de ţelină este cel mai fantastic tonic digestiv? Nu, nu merită. Tu ai nevoie chiar acum de aceste informaţii, astfel încât să te poţi simţi mai bine şi să îţi trăieşti mai productiv viaţa.

Dacă vei întâlni totuşi în această carte informaţii similare unora pe care le-ai mai auzit, cum ar fi aceea că avocado este foarte similar laptelui de la sânul mamei, nu uita că în ultimii 25 de ani am împărtăşit informaţii legate de sănătate cu zeci de mii de oameni, care le-au transmis mai departe, iar o parte dintre ele au reuşit să devină de domeniul public. Pe de altă parte, Spiritului îi place să onoreze descoperirile făcute de oamenii de ştiinţă în privinţa alimentelor şi stării de sănătate, precum şi înţelepciunea străveche legată de aceste conexiuni, aşa că din când în când vei găsi în carte şi confirmări ale unor cunoştinţe oficiale din acest domeniu. Chiar şi în această privinţă însă, Spiritului îi place să ducă aceste informaţii pe un nivel superior. Spre exemplu, aşa este: afinele sălbatice sunt nişte veritabile uzine de antioxidanţi, dar ceea ce nimeni nu ştie este că ele sunt un aliment al învierii, capabil să ne readucă la viaţă atunci când totul pare pierdut.

În ultimă instanţă, totul depinde de ceea ce trebuie să descoperi pentru a te putea racorda la potenţialul tău maxim. Enorm de multă energie se pierde pe pământ pentru a căuta răspunsuri referitoare la starea de sănătate fizică şi mentală, la siguranţă, protecţie şi iluminare. Scopul meu este să te informez că aceste răspunsuri există chiar sub nasul tău.

 

Originile

Cei care mă cunosc ştiu că îmi primesc toate informaţiile de la Spirit. Când aveam patru ani, o voce care s-a identificat drept Spiritul Celui Preaînalt mi-a spus să îmi anunţ familia în timpul cinei că bunica avea cancer la plămâni. La acea vârstă nici măcar nu ştiam ce înseamnă acest lucru. Le-am spus însă alor mei ce mi s-a transmis, iar testele medicale au confirmat în scurt timp acest mesaj.

Acesta a fost începutul unui dar pe care aveam să îl folosesc întreaga viaţă. Ce-i drept, nu l-am simţit întotdeauna ca pe o binecuvântare. Spiritul îmi vorbeşte tot timpul la ureche, spunându-mi simptomele tuturor oamenilor din jurul meu. În plus, el m-a învăţat de la o vârstă foarte fragedă să scanez corpul fizic al oamenilor, la fel ca un RMN, depistând astfel toate blocajele, infecţiile, zonele cu probleme, necazurile din trecut şi chiar fracturile sufletului.

Prin urmare, eu sunt focalizat tot timpul asupra suferinţei, şi te asigur că există enorm de multă suferinţă în această lume, chiar mai multă decât ni se pare la prima vedere. Există o epidemie ascunsă de oboseală extremă, de ceaţă mentală, de dureri, ameţeli şi multe altele, ale căror cauze nu sunt cunoscute de nimeni. Există de asemenea oameni care primesc diagnostice grave şi care îşi pierd orice speranţă de a mai trăi. Cei bolnavi trăiesc adeseori ani la rând în suferinţe atroce, fără să primească răspunsuri şi tratamente adecvate, crezând că şi-au atras singuri acest destin printr-o greşeală de care nu sunt conştienţi.

Sarcina mea este să îţi transmit adevărul despre sănătate; să îţi prezint răspunsuri pe care ştiinţa medicală nu le-a descoperit încă şi să răspândesc din răsputeri mesajul că nu tu eşti vinovat pentru boala de care suferi şi că te poţi face bine; să te învăţ cum să te protejezi pe tine şi pe cei dragi de pericolele lumii moderne, de care poate că nici măcar nu eşti conştient. La început, mi-am îndeplinit această menire discutând individual cu oamenii care sufereau sau cu medicii care încercau să rezolve cele mai dificile cazuri pe care le aveau. La un moment dat, Spiritul mi-a spus că a sosit timpul să transmit aceste mesaje lumii întregi. Astfel am început să ţin emisiuni la radio, să scriu cărţi şi să organizez evenimente live (la care ofer energie sub forma luminii întregii asistenţe, pentru a iniţia astfel procesul de vindecare). Singura modalitate pe care o cunosc de a-mi trăi viaţa constă în a mă asigura că poţi primi şi tu aceste informaţii vitale pe care mi le-a oferit Spiritul.

În această carte nu vei găsi citate sau menţiuni la studii ştiinţifice, căci tot ce am scris în ea provine de la Spirit. Cu siguranţă ai citit destul despre cercetările ştiinţifice, întrebându-te ce să mai crezi din acest noian de informaţii contradictorii. Ceea ce îţi voi spune în continuare nu reprezintă o opţiune în plus într-o lume în care fiecare om are o opinie personală, ci adevărul curat. Spiritul doreşte să te ajute să ieşi din acest ocean al confuziei, prezentându-ţi răspunsuri clare în situaţiile în care nu ştii pe cine să mai crezi şi împărtăşindu-ţi informaţii legate de sănătate care devansează cu decenii întregi nivelul actual al ştiinţei.

De ce face Spiritul acest lucru? Deoarece el reprezintă esenţa vie a cuvântului compasiune. Acest Spirit al Compasiunii este expresia compasiunii lui Dumnezeu faţă de umanitate. Personal, nu sunt decât un om obişnuit care se întâmplă să audă vocea Spiritului cu o claritate şi o precizie maximă, ca şi cum aş vorbi cu un prieten de lângă mine. Tote mesajele pe care le primesc şi le împărtăşesc mai departe provin de la vocea compasiunii divine, care este plină de empatie şi de afecţiune faţă de întreaga umanitate. Nu este vorba de un dar pe care l-am ales personal. Dimpotrivă, eu am fost ales de el, nefiind decât un canal al lui. Pe de altă parte, aceste răspunsuri nu sunt ale mele, ci ale Spiritului. Singurul motiv pentru care am putut ajuta zeci de mii de oameni să se vindece a fost acela că am primit informaţiile necesare de la Spirit. Iar Spiritul îşi doreşte acum să te ajute şi pe tine. Această carte este pentru tine şi pentru sănătatea ta. În ultimă instanţă, acesta este singurul lucru care contează.

 

Spiritul te susţine

Dacă tastezi „Care este cel mai înalt munte din lume?” într-un motor de căutare, vei obţine o listă cu rezultate care te vor direcţiona către Muntele Everest, alături de câteva site-uri care îţi vor spune că dacă te-ai referit la cel mai mare munte din lume, te pot direcţiona către acesta. Dacă tastezi „Cum poţi ajunge din New York în California?”, vei obţine rezultate care te vor direcţiona către zboruri ieftine, rute auto şi numărul exact de kilometri. Ceea ce au în comun aceste căutări este faptul că oferă răspunsuri exacte la nişte întrebări îndelung explorate.

Ce se întâmplă însă dacă tastezi pe Internet: „Care este cauza bolii Alzheimer?” Şi de această dată vei obţine nenumărate rezultate. Unele site-uri îţi vor spune că această cauză este necunoscută. Altele te vor direcţiona către diferite cauze posibile şi către factorii de risc, iar câteva îţi vor oferi chiar diferite instrumente de gestionare a bolii. Nici unul nu te va direcţiona însă către un răspuns precis dacă vei pune întrebarea: „De ce îi pierdem pe cei dragi din cauza acestei boli necruţătoare?”, căci acest teren este neexplorat. În loc să îţi ofere o direcţie clară, o astfel de întrebare te va conduce către diferite fundături. Din perspectiva mea, acestea sunt non-rezultate, neadevăruri şi minciuni. Dacă vei persevera, este posibil să descoperi începutul unei cărări croite în sălbăticie, care va conduce cândva la adevăr, dar care nu a ajuns încă acolo. Pe scurt, dacă iniţiezi o căutare pe Internet în legătură cu o boală cronică, nu vei găsi în nici un caz răspunsuri definitive.

Poate că te întrebi: „Ce anume îţi dă dreptul să spui acest lucru?” Nu doresc în nici un caz să fiu lipsit de respect faţă de ştiinţă sau de nenumăraţii profesionişti din domeniul sănătăţii care fac zilnic eforturi de a-şi salva şi de a-şi vindeca pacienţii. Am o admiraţie profundă faţă de practica medicinii şi a altor arte vindecătoare. Sunt eu însumi un mare susţinător al ştiinţei. Spiritul nu doreşte altceva decât să transmită prin mine că există lucruri pe care ştiinţa nu le-a descoperit până acum. Numai în America există peste 200 de milioane de oameni care suferă de boli cronice sau de simptome misterioase. Orice mamă care se simte bolnavă la pat şi care nu primeşte răspunsuri de la nici un medic, care se simte prea obosită pentru a mai avea grijă de copiii săi şi care se întreabă ce ar putea face pentru a se simţi mai bine – va susţine ceea ce afirm eu. Dacă nu mă crezi pe mine, întreab-o pe ea în ce măsură a descoperit ştiinţa răspunsuri la aceste întrebări.

Nimănui nu îi place să se complacă în boală. Trăim într-o epocă a pozitivităţii. Ne dăm cu toţii seama că ceva lipseşte din lumea modernă, aşa că încercăm să optăm pentru bucurie în locul tristeţii, căutând înţelepciunea şi înţelegerea, astfel încât să nu ne pierdem speranţele. Această mişcare devine din ce în ce mai puternică în lume. Pe de altă parte, este important să nu cultivăm o falsă pozitivitate, căpătând o aversiune faţă de adevăr, în măsura în care acesta nu indică o imagine la fel de idilică.

Personal, am descoperit că atunci când oamenii pun la îndoială existenţa epidemiei de boli misterioase, când declară că nu există nici o problemă larg răspândită legată de diagnosticele greşite sau când cred în mod greşit că etichetele care li se pun simptomelor lor misterioase reprezintă răspunsuri la întrebările lor – respectiv atunci când oamenii cred că nu există nimic în neregulă cu status quo-ul –, acest lucru arată că încă nu s-au confruntat personal cu o problemă reală de sănătate din această categorie. Poate că au suferit de dureri ocazionale de cap, de câte o răceală sau de o infecţie urinară, pe care nici măcar nu le-au considerat boli propriu-zise, ori chiar şi-au rupt un os (caz în care cauza problemei şi cursul tratamentului sunt evidente), dar altminteri au fost cruţaţi de boli cronice. Nu se pune în nici un caz problema că aceşti oameni s-au protejat singuri de boală prin faptul că nu au crezut în ea. Cel mai probabil au avut norocul de a nu fi expuşi factorilor care îi îmbolnăvesc pe alţi oameni (factori pe care îi vom explora în această carte), astfel încât boala li se pare o experienţă aflată la mare distanţă şi de care se pot feri printr-o atitudine adecvată.

Noi nu putem pretinde însă că aceste neadevăruri sunt altceva decât nişte simple ipoteze, că oamenii bolnavi nu sunt cu adevărat bolnavi sau că nu ne aşteaptă aceeaşi soartă dacă nu vom lua măsurile necesare, pe care le voi descrie de asemenea în această carte. Eu nu prezint ipoteze şi argumente neverificate, căci acest lucru ar însemna să îmi tratez fără respect cititorii, suflete similare mie, care au călătorit pe aceeaşi planetă. Înainte ca cineva să ajungă la înţelegere, el trebuie să perceapă lumea exact aşa cum este aceasta. Înţelepciunea este clădită întotdeauna pe fundamentul adevărului.

Iar adevărul este că dincolo de alte stresuri şi de ritmul nebunesc în care am ajuns să trăim, noi ne confruntăm cu o serie de substanţe poluante şi de agenţi patogeni pe care am ajuns să le numesc „Cei patru factori care nu iartă” (vor fi descrişi în detaliu în capitolul următor). Dacă te confrunţi cu probleme de sănătate, cu insomnii, dureri de stomac, vertij, stări emoţionale oscilante, ceaţă mentală, pierderi ale memoriei, balonare, oboseală, gânduri obsesive sau oricare alte simptome atât de comune în zilele noastre, nu tu eşti vinovat. Spiritul declară răspicat că nu tu ai atras această boală asupra ta, prin gândirea ta negativă. Dacă suferi, acest lucru nu se petrece doar în imaginaţia ta, şi cu siguranţă nu este vina ta. Bolile sunt psihosomatice în mai puţin de 0,25% din cazuri, şi chiar şi atunci oamenii îşi induc propriile simptome din cauza unor dezechilibre fizice din interiorul creierului lor, cauzate de cei patru factori care nu iartă sau de alte dezechilibre emoţionale reale.

Pe lângă recunoaşterea faptului că la baza epidemiei de boli cronice stau factori exteriori, este foarte important să îţi înveţi drepturile dăruite de Dumnezeu în privinţa sănătăţii tale. Tu te-ai născut cu aceste drepturi, şi chiar dacă nu ştiai că le ai, ele îţi aparţin sută la sută. Astfel, tu ai dreptul de a fi sănătos, de a te bucura de o stare de pace interioară, de un somn odihnitor şi regenerator, de a nu suferi vreo durere, de a te vindeca de orice boală, de a preveni orice boală şi de a te adapta şi a înflori în orice mediu. Aceste drepturi nu îţi pot fi luate în nici un context. Ele îţi aparţin pe întreaga durată a vieţii tale.

Misiunea Spiritului este de a se asigura că ştii cum să îţi protejezi aceste drepturi. El nu vorbeşte despre reguli, judecăţi şi pedepse. Spiritul nu este un arbitru cosmic gata oricând să îţi dea o bilă neagră pentru că nu ai urmat procedurile prescrise. De altfel, la ce ar folosi acest lucru? El nu ar face decât să te introducă într-o nouă „cutie”, să îţi răpească şi mai mult libertatea şi să te facă să te simţi încă şi mai rău decât în prezent.

Personal, aş compara Spiritul cu un bodyguard. Principala lui prioritate este să se asigure că eşti protejat, şi în nici un caz nu va face acest lucru criticându-te sau pedepsindu-te. Dimpotrivă, scopul lui este să te înveţe în ce constă adevărata ta valoare. Tu eşti la fel de important ca şi ceilalţi oameni, inclusiv cei sănătoşi. Spiritul îşi propune să îţi atragă atenţia asupra ameninţărilor la adresa păcii şi siguranţei tale, dar şi asupra manierei în care te poţi elibera de aceste ameninţări. Regulile pe care ni le-a predat societatea pur şi simplu nu mai sunt suficiente.

Făcând parte din echipa de securitate a Spiritului, este responsabilitatea mea să îţi împărtăşesc anumite informaţii avansate, menite să te menţină în siguranţă pe tine, pe copiii tăi şi pe copiii copiilor tăi. Aceste lecţii sunt menite să aducă pe pământ o nouă eră, dezvăluind secrete care nu ar fi trebuit să fie niciodată ascunse. A sosit timpul să te pui la unison cu o înţelepciune care ţi-a aparţinut dintotdeauna.

 

Cum trebuie să foloseşti această carte

Atunci când îţi cumperi un bun de folosinţă, acesta vine de regulă cu un manual de instrucţiuni. Acesta nu acoperă însă toţi factorii de risc. Să spunem că ţi-ai luat un ATV (un vehicul de teren). Indiferent câte instrucţiuni pentru siguranţă există în interiorul manualului, există toate şansele să te răneşti dacă dai peste un obstacol în calea ta. Nu vei găsi nici o instrucţiune de acest fel în manual: „Iată ce trebuie să faci dacă dai peste o porţiune de gheaţă, iar atenţia îţi este distrasă de o vulpe care iese din pădure, şi te dai peste cap”.

Într-o manieră similară, informaţiile care circulă în privinţa acestor probleme de sănătate nu descriu întreaga poveste. Nu se pune problema că cineva doreşte să ascundă adevărul, ci doar că comunitatea medicală nu a ajuns încă să înţeleagă de ce afectează sindromul oboselii cronice, ceaţa mentală şi bolile cronice atât de mulţi oameni la ora actuală.

În această carte vei găsi un număr uriaş de informaţii reale, detaliate şi uşor de aplicat despre boală şi sănătate, despre pericole şi despre factori de risc. Scopul meu este să te învăţ cât de multe lucruri pot, astfel încât să nu fii aruncat afară din ATV.

În Partea I: „Ridicarea din cenuşă”, îţi voi oferi un curs despre vindecare, îţi voi arăta cum s-a ajuns în această etapă a istoriei sănătăţii şi ce poţi face pentru a naviga în siguranţă prin ea. În primul capitol, „Salvează-te: Adevărul despre ceea ce te împiedică să mergi înainte”, îţi voi prezenta „Cei patru factori care nu iartă” şi alţi factori de risc pentru sănătatea ta. În capitolul următor, „Adaptarea: Progresează la unison cu lumea din jurul tău”, îţi voi explica de ce răspunsul la aceste probleme sunt alimentele care îţi pot schimba viaţa. Capitolul final al primei părţi a cărţii, „Hrană pentru suflet”, îţi va prezenta aspectele emoţionale şi spirituale ale alimentelor, inclusiv de ce nu trebuie să respingem complet ideea alimentelor care ne reconfortează sufleteşte.

Partea I este doar un preludiu la Partea a II-a: „Cele patru categorii de alimente sacre”. Aceasta este esenţa cărţii, în care vei găsi informaţii transmise de Spirit în legătură cu 50 dintre alimentele cu cea mai mare putere de transformare de pe planetă, împărţite în patru categorii: fructe, legume, plante aromatice şi condimente, şi în sfârşit, plante sălbatice. La fiecare aliment, vei găsi informaţii referitoare la beneficiile sale pentru sănătate, la lecţia spirituală pe care o oferă, şi câteva recomandări pentru folosirea sa. Nu mi-am propus nici o clipă să îţi prezint informaţii exhaustive, care să includă toate detaliile posibile legate de alimentul respectiv, întrucât aş fi avut nevoie de o carte întreagă pentru fiecare dintre ele. Am ales însă cele mai importante informaţii legate de fiecare aliment în parte, din ceea ce mi-a spus Spiritul, astfel încât să închei lectura acestei cărţi cu 50 de prieteni noi.

Am inclus de asemenea câte o reţetă pentru fiecare aliment, întrucât am constatat că foarte mulţi oameni au o viziune extrem de limitată asupra fructelor şi legumelor, amestecându-le cu ingrediente care nu le sunt utile. Spre exemplu, vei afla din această carte cum te poţi bucura de beneficiile cartofilor fără a-i prăji în ulei sau fără a-i amesteca cu bacon şi cu smântână (vezi pagina 162).

După ce vei afla tot ce este necesar despre alimentele care îţi pot schimba viaţa, treci la Partea a III-a a cărţii, „Înarmează-te cu adevărul”. Vei găsi în ea noi secrete care te vor ajuta să navighezi prin această lume modernă, cum ar fi conexiunea fructelor cu fertilitatea, trendurile nesănătoase referitoare la sănătate, alimentele care pun în pericol viaţa şi pe care trebuie să le eviţi, şi unul din subiectele mele favorite, îngerii care îţi pot schimba viaţa în bine şi care veghează asupra noastră, a tuturor.

 

Poţi face acest lucru

Sunt ferm convins că ţi s-a întâmplat nu o dată să te simţi confuz în privinţa problemelor legate de sănătate. Probabil că te-ai întrebat ce informaţii de pe piaţă trebuie să crezi: că broccoli poate conduce la guşă (nu conduce), sau că poate bloca degenerarea maculară? (Răspuns: mănâncă broccoli.) La fel, probabil că te-ai întrebat dacă este bine să renunţi la sucul de portocale în caz de răceală, din cauză că zahărul din el hrăneşte virusul, sau să îl bei pentru vitamina C din el, care stimulează sistemul imunitar. (Răspuns: bea suc de portocale.) Există atât de multe informaţii contradictorii, mesaje amestecate şi trenduri, încât este aproape imposibil să ştii ce este mai bine pentru tine. Sincer să fiu, dacă nu aş fi fost călăuzit personal de vocea Spiritului, nu aş fi ştiut eu însumi în ce anume să cred.

Lucrul care m-a ajutat întotdeauna să îmi păstrez optimismul a fost faptul că există răspunsuri. Există adevăruri pe care le poţi pune în practică în această lume. Aceste adevăruri sunt cele indicate de Spirit. Te asigur că ele nu ţi se vor scurge printre degete ca nisipul. Dacă vei urma recomandările Spiritului din această carte, viaţa ta se va schimba enorm în bine. Am asistat deja de nenumărate ori la acest lucru în cazul oamenilor care au venit la mine. Iar Spiritul revine întotdeauna la puterea vindecătoare şi sacră a alimentelor.

Şi tu poţi face acest lucru, conectându-te astfel cu potenţialul tău real. Ce-i drept, va trebui să renunţi la unele informaţii pe care le-ai auzit în trecut şi să te obişnuieşti cu unele idei noi. Prin urmare, vei avea nevoie – mai presus de orice altceva – de credinţă.

Sunt perfect conştient că cea mai nefericită încercare de a convinge pe cineva să aibă încredere constă în a-i spune: „Ai încredere în mine”. Încrederea este ceva care se construieşte în timp. Nu te poţi urca pe un cal pe care nu l-ai mai văzut niciodată, pornind cu el la galop, mai ales dacă ai auzit spunându-se că este foarte greu de controlat. Primul lucru pe care trebuie să îl faci este să îţi construieşti o relaţie de încredere între tine şi el.

Într-o manieră similară, dacă în trecut ai avut îndoieli legate de puterea de transformare a fructelor şi legumelor, este puţin probabil că informaţiile citite într-o carte te vor ajuta să îţi schimbi peste noapte obişnuinţele. Cu toţii am învăţat să fim atenţi în cine avem sau nu încredere.

Prin urmare, invitaţia mea este să citeşti paginile care urmează şi să reflectezi la mesajele lor. Fii cu deosebire atent la ceea ce îţi spune inima atunci când afirm că alimentele pe care le produce pământul sunt daruri oferite de Dumnezeu pentru a salva umanitatea. Petrece timp alături de aceste informaţii, la fel cum ai proceda cu un cal nărăvaş. Încearcă să le simţi natura reală.

Nu pot decât să sper că nu va trece mult şi vei începe să sesizezi adevărul lor inerent, înţelegând astfel că o forţă divină binevoitoare a avut întotdeauna grijă de tine, călăuzindu-te până în acest moment din viaţa ta şi ajutându-te să urci pe un cal alb care te va conduce mai departe decât ţi-ai fi imaginat vreodată că este posibil.

 

Partea I: Ridicarea din cenuşă

Salvează-te: Adevărul despre ceea ce te împiedică să mergi înainte

Lumea în care trăim este dominată de frică, îndeosebi în ceea ce priveşte sănătatea. Oamenii se tem de cancer, de Alzheimer, de boala Lyme, de scleroza multiplă, de infertilitate, de diabet, de scleroza laterală amiotrofică (ALS). Ei se tem că îşi vor pierde vitalitatea, că nu vor mai putea munci la capacitate, că se vor simţi blocaţi, că vor avea dureri şi că vor rata astfel o bună pare din viaţă. Se tem de toate acele simptome inexplicabile care îi lasă pe atât de mulţi oameni lipsiţi de orice speranţă. Mulţi dintre ei se trezesc noaptea făcându-şi griji legate de pierderea copiilor, părinţilor, prietenilor şi partenerilor lor, din cauza acestor boli îngrozitoare. Alţii se cantonează în negare, încercând să uite de aceste pericole şi griji.

Nu am de gând să îţi spun că adevărata problemă este teama şi că trebuie să gândeşti pozitiv, căci dacă vei ţine teama sub control, totul va fi bine. Adevărul este că noi avem toate motivele din lume să ne fie teamă. Sănătatea noastră este mai susceptibilă astăzi decât oricând până acum în istorie. Bolile cronice au devenit unul dintre cele mai larg răspândite flageluri ale acestei epoci. Un număr record de oameni suferă de condiţiile medicale amintite mai sus, la care se adaugă artrita reumatoidă, sindromul oboselii cronice, bolile tiroidei, fibromialgia, sindromul deficitului de atenţie/hiperactivităţii (ADHD), autism, boli autoimune, boala lui Crohn, colită, sindromul colonului iritabil, insomnie, depresie, tulburare obsesiv-compulsivă, migrene – fără să ştie de ce. Alţii experimentează stări de oboseală, se îngraşă, au dureri, suferă de ceaţă mentală, de inflamaţii nervoase, afecţiuni ale pielii, amorţeală, tulburări digestive, fluctuaţii ale temperaturii corpului, palpitaţii la inimă, vertij, ţiuit în urechi, slăbiciune musculară, pierderea părului, pierderi ale memoriei, anxietate – dar vizitele la doctor nu îi ajută să înţeleagă ce au. Explicaţiile pe care le primesc se referă de regulă la nivelul hormonilor sau la deficitul de vitamina D, care nu îi ajută prea mult. Aceşti oameni sunt nevoiţi să treacă pe banca de rezerve, amânându-şi indefinit toate celelalte vise în favoarea singurei dorinţe care le-a mai rămas: aceea de a supravieţui. Mulţi dintre ei pierd această luptă.

Umanitatea se confruntă la ora actuală cu o epidemie de boli misterioase. Nu este vorba doar de cei şase copii din Idaho care s-au îmbolnăvit de o afecţiune respiratorie inexplicabilă. Aşa cum am scris în prima mea carte, expresia „boli misterioase” acoperă toate problemele de sănătate rămase neexplicate, şi există mii de astfel de simptome. Peste 200 de milioane de oameni numai în Statele Unite suferă de simptome misterioase. Etichetele aplicate de comunitatea medicală – cum ar fi tiroidita lui Hashimoto, neuropatie diabetică, boala intoleranţei sistemice la efort fizic, şi altele asemenea – te pot amăgi, făcându-te să crezi că ştiinţa a descoperit vreo explicaţie a lor. Nu te lăsa însă înşelat. Cancerul şi multe alte boli cronice continuă să fie un mister medical major.

Exprimarea acestui adevăr nu se doreşte o critică la adresa establishment-ului medical. Membrii comunităţilor medicale (care includ toţi practicanţii medicinii alternative, convenţionale, funcţionale şi integrative) sunt nişte veritabili eroi după părerea mea. Eu îi admir sincer pe medici! Fără ei, oamenii ar fi cu adevărat pierduţi. Medicii au făcut câteva dintre cele mai importante descoperiri ale epocii moderne. Ei fac tot ce pot cu informaţiile pe care le au la dispoziţie. Din păcate, cercetările nu i-au ajutat prea mult să înţeleagă ce se întâmplă de fapt în cazul acestor condiţii şi simptome misterioase. Deceniile trec, dar progresele în acest domeniu întârzie să apară. Există unele descoperiri autentice, dar acestea cad adeseori pradă uitării, sunt îngropate în mod deliberat, rămân nefinanţate sau pot fi chiar ascunse.

Şi astfel, timpul trece, iar oamenii continuă să nu aibă nici o şansă să descopere adevărul real, căci medicii continuă să opereze pe fundamentul vechilor teorii referitoare la bolile cronice. Plutonul este condus de maşinăria industriei medicale, care este alcătuită din oameni care nu prea au de ales, întrucât sunt alimentaţi cu astfel de teorii greşite şi depăşite. Cei care îi urmează sunt oameni care nu dispun nici ei de informaţii mai bune. Mai devreme sau mai târziu, cu toţii cad în capcana întunericului şi a morţii, iar masele au cel mai mult de suferit. Ştiu că sună foarte dur, dar sunt nevoit să spun aceste adevăruri, pentru a te ajuta să te trezeşti. Decenii la rând, umanitatea a suferit enorm deoarece cauzele şi tratamentele pentru un număr uriaş de boli au rămas neînţelese şi necunoscute. Dacă nu ai mintea deschisă şi dacă nu ştii să te protejezi, tu rişti să fii condus la rândul tău pe cărări greşite, către suferinţă.

Dacă doreşti să te salvezi pe tine şi pe cei dragi de la acest destin crunt, trebuie să înţelegi ce se întâmplă de fapt. Aceasta este singura modalitate de a pune capăt ciclului suferinţei şi fricii. Acesta este motivul pentru care am scris această carte.

 

A sosit timpul pentru adevăr

Nu este întotdeauna uşor să discutăm despre adevăr. Să luăm ca exemplu viaţa ta personală: dacă ai un tipar comportamental sau o fixaţie care nu îţi sunt utile, cum procedezi: te opreşti şi te confrunţi cu ele, sau continui să le repeţi la infinit, pretinzând că totul este în regulă? Din păcate, această negare afectează întregul domeniu medical, la o scară mult mai mare. Toată lumea ştie că ceva nu este în regulă cu sistemul medical, de vreme ce miliarde de oameni suferă. Când şi când de-a lungul istoriei, oamenii au înţeles unele cauze care îi fac pe oameni să sufere. Spre exemplu, acesta a fost cazul insecticidului foarte popular cândva numit dicloro-difenil-tricloroetan (mai cunoscut sub iniţialele DDT), despre care s-a descoperit cu o jumătate de secol în urmă că face ravagii la nivelul sănătăţii publice. Mercurul, care era considerat cândva un tratament medical, este privit astăzi ca o toxină extrem de periculoasă. La prima vedere, am putea crede că am scăpat pentru totdeauna de aceşti factori de influenţă.

Lucrurile nu stau însă chiar aşa. Nu este foarte uşor să scăpăm de propriul nostru trecut. DDT-ul continuă să fie prezent în mediul exterior şi în organismul nostru, fiind una din cauzele majore de boală inclusiv în zilele noastre, lucru valabil chiar şi pentru oamenii născuţi la mult timp după scoaterea sa în afara legii. La rândul lui, mercurul, care a fost folosit pe pământ mii de ani, continuă să fie reciclat de generaţiile actuale. Acestea sunt doar două exemple de factori care afectează la ora actuală umanitatea, fără a fi scoşi în evidenţă de cercetările medicale (vom vorbi mai pe larg despre ei în scurt timp). Dacă nu vom examina cu lupa tot ce s-a întâmplat în trecut, istoria va continua să se repete. Noi nu avem cum să progresăm dacă vom continua să pretindem că vremurile negre au trecut şi că nu se vor mai întoarce niciodată.

Într-o manieră similară, noi nu putem progresa prea mult dacă pretindem că trăim o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă decât strămoşii noştri. Aceasta nu este decât o iluzie, datorată faptului că populaţia a crescut exponenţial pe planetă. Dacă vizitezi însă un cămin de bătrâni, vei constata că în acesta trăiesc mult mai puţini rezidenţi cu vârste de 90-100 de ani decât în urmă cu 30 de ani. Dimpotrivă, rezidenţii tind să devină din ce în ce mai tineri de la o zi la alta. Peste 20 de ani, acest trend va fi mult mai evident, şi toată lumea va vorbi despre această schimbare dramatică la nivelul longevităţii oamenilor. La nivel global, generaţia baby-boom[2] se confruntă deja cu mult mai multe provocări care le pun în pericol viaţa decât cele cu care s-au confruntat generaţia părinţilor lor. În pofida noilor tehnologii de salvare a vieţii dezvoltate în fiecare zi, durata vieţii oamenilor continuă să fie într-o cădere liberă. Cât despre cei care reuşesc să supravieţuiască totuşi, ajungând la vârste mai înaintate, această prelungire a vieţii nu echivalează de cele mai multe ori cu o viaţă sănătoasă. Deşi medicamentele şi procedurile medicale pot prelungi într-adevăr viaţa în anumite condiţii, preţul plătit este de regulă prelungirea suferinţei.

Eşti îngrijorat de suprapopularea planetei, conform ştirilor pe care le auzim cu toţii la televizor? Te asigur că nu aceasta este problema reală. Dimpotrivă, în scurt timp va deveni din ce în ce mai vizibil că este tot mai dificil să menţinem actualul număr de oameni de pe planetă. Realitatea cu care ne confruntăm este tristă: durata vieţii scade, misterul infertilităţii împiedică multe cupluri să aibă copii şi tot mai multe boli afectează un număr din ce în ce mai mare de oameni.

Una din bolile care îi îngrijorează cel mai mult pe oameni în aceste zile este cancerul la sân. Multe femei îşi fac teste genetice şi optează pentru o dublă mastectomie dacă medicii le detectează mutaţia genetică BRCA1 sau BRCA2. Acest motiv de îngrijorare este valid: în 30 de ani de acum înainte, toate femeile născute vor face cu siguranţă cancer la sân – dacă nu vor şti să se protejeze!

De aceea spuneam că adevărul este eliberator. Oricât de neplăcut ar fi să afli despre riscurile din această epocă din paginile care vor urma, răsplata acestui demers va fi propria ta viaţă. Dacă vei înţelege că cei patru factori care nu iartă îţi ameninţă în fiecare zi starea de sănătate, vei putea face ceva pentru a reduce acest risc. Dacă vei înţelege cât de periculoasă este această cultură a stresului în care trăim, te vei putea elibera din capcana nocivă a adrenalinei. Iar dacă vei descoperi cât de importante sunt alimentele pentru a te salva, acest lucru va schimba totul în viaţa ta.

 

Cei patru factori care nu iartă

Dacă doreşti să ştii cine este vinovatul pentru această deteriorare masivă a stării de sănătate la nivel mondial, îţi pot spune că sunt patru factori principali responsabili pentru această situaţie: radiaţiile, metalele grele toxice, explozia virală şi DDT-ul. Eu îi numesc „cei patru factori care nu iartă”, întrucât nu au arătat nici o milă timp de decenii, secole şi chiar milenii, de-a lungul cărora s-au dezvoltat pe pământ. Aceşti patru factori au reuşit – de unii singuri şi în combinaţie unii cu ceilalţi – să facă ravagii în organismul oamenilor, să îi facă să îşi pună la îndoială propria sănătate mintală şi să împingă societatea la limita prăbuşirii.

Aceşti patru factori sunt responsabili pentru epidemia modernă de boli misterioase. Unii dintre ei, precum mercurul, au făcut ravagii pe pământ timp de mii de ani. Alţii, precum DDT-ul, aparţin unui trecut relativ recent, şi totuşi suficient de îndepărtat. De-a lungul secolelor, evenimente precum revoluţia industrială şi inventarea razelor X au reprezentat puncte de cotitură, în care unul sau altul din aceşti factori au preluat conducerea plutonului, accelerând şi mai tare degradarea fizică a umanităţii, până când s-a ajuns la abisul actual.

Cei patru factori care nu iartă sunt nişte invadatori invizibili care ne menţin treji noaptea şi principalul motiv pentru care viaţa a devenit atât de grea şi de imprevizibilă. Atunci când am scris prima mea carte despre diferitele boli cronice, am menţionat inevitabil cel puţin unul din aceşti factori drept cauză a fiecăreia dintre ele, atât sunt de prevalenţi şi de ameninţători aceştia.

În era curentă, foarte mulţi oameni au suferit de iluzia potrivit căreia „ceea ce nu ştii nu îţi poate face rău”. Deşi oriunde ne-am uita, oamenii suferă de simptome persistente sau de boli grave, puţini sunt cei care se întreabă care sunt cauzele acestora, sperând că dacă vor păstra distanţa, nu vor fi loviţi de aceeaşi soartă. La nivel colectiv, noi avem tendinţa de a uita rapid de aceste pericole atunci când auzim despre ele. Cei patru factori care nu iartă sunt cele mai bune exemple în această direcţie: de vreme ce nu vedem radiaţiile, metalele grele toxice, viruşii şi DDT-ul, iar ziarele şi ştirile nu pomenesc aproape niciodată despre ele, ne spunem că este în regulă să nu ne gândim la ele. Uităm rapid de greşelile pe care le-a făcut în trecut societatea şi ne grăbim să ne vedem de drum, fără să înţelegem că fără o examinare a trecutului riscăm să repetăm aceleaşi greşeli.

Pentru a te putea proteja, este imperativ să înţelegi cum funcţionează cei patru factori care nu iartă. Mai întâi de toate, ei tind să se transmită de la o generaţie la alta – moştenire confundată adeseori cu genetica. Atunci când ne îmbolnăvim, dacă boala de care suferim este identică cu boala de care a suferit un membru al familiei noastre, noi pornim în mod automat de la premisa falsă că avem gene proaste. Teoria este facilă şi pare uşor de acceptat, întrucât ne uităm la oamenii cu care suntem înrudiţi şi constatăm că avem aceleaşi caracteristici fizice. În consecinţă, ne imaginăm că la fel cum am moştenit forma nasului sau culoarea părului, noi am moştenit de la ei inclusiv o anumită susceptibilitate faţă de anumite condiţii medicale, prin genele pe care le-am primit. Ţie nu ţi s-a întâmplat niciodată ca medicul să îţi spună că boala ta este genetică? Dacă da, nu trebuie să crezi că este ceva inerent rău în tine.

În realitate, motivul pentru care atât de multe boli se transmit în cadrul aceloraşi familii este acela că cei patru factori care nu iartă se transmit de la părinţi la copii. radiaţiile, metalele grele, viruşii şi DDT-ul pot fi transmise în momentul concepţiei şi în pântecul mamei. Aşa se explică majoritatea bolilor care se transmit de la o generaţie la alta. Este foarte important să fim prudenţi şi să nu acceptăm idei care ne pot face mai mult rău decât bine. Este adevărat, noi suntem purtători de gene, iar acestea joacă un rol decisiv în existenţa noastră, dar ideea că eşti disfuncţional la nivel genetic nu este decât un alt sistem de convingeri care acuză inutil fundamentul sacru al corpului fizic, care este setat să susţină viaţa, nu să o distrugă. Din această categorie de convingeri face parte şi aceea că în cazul bolilor autoimune corpul se atacă singur. (Nu este cazul. Pentru mai multe informaţii în această direcţie, vezi introducerea la Partea a II-a, „Cele patru categorii sacre de alimente”.) Bolile cronice nu au nimic de-a face cu genele, ci cu factorii de risc la care au fost expuşi strămoşii tăi, care s-au transmis apoi părinţilor tăi, şi mai târziu ţie. Dacă vei înţelege că la baza problemei tale stă o prezenţă străină precum un agent patogen sau o toxină, acest lucru îţi va schimba perspectiva, căci acest lucru înseamnă că poţi scăpa de ele, şi deci că te poţi elibera.

Un alt doilea aspect important pe care trebuie să îl precizăm în legătură cu cei patru factori care nu iartă este că aceştia îşi amplifică ravagiile atunci când se combină unii cu ceilalţi. Prin urmare, bolile cele mai grave au de regulă drept cauză nu unul, ci mai mulţi astfel de factori. Spre exemplu, o persoană poate fi expusă la radiaţii, fie direct, fie pe linie genealogică, şi întrucât radiaţiile slăbesc sistemul imunitar, ea poate deveni mult mai susceptibilă să fie atacată de un virus precum Epstein-Barr, care o poate face să se îmbolnăvească de scleroză multiplă. Dacă o persoană moşteneşte de la părinţi un nivel ridicat de DDT, iar apoi este expusă la anumite metale grele, îndeosebi la aluminiu, aceasta reprezintă o reţetă sigură pentru a se îmbolnăvi de cancer la creier. Peste toate, metalele grele toxice sunt unul din alimentele favorite ale viruşilor, aşa că un virus aflat într-o stare latentă (şi care ar putea rămâne astfel foarte mult timp) sau care ar putea fi eliminat de sistem va prolifera imediat dacă va da de o hrană atât de gustoasă precum mercurul sau aluminiul.

Al treilea şi cel mai important lucru pe care doresc să îl subliniez este faptul că există speranţă. Dacă îţi cultivi vigilenţa, este perfect posibil să îţi reduci riscul de expunere la oricare din aceşti patru factori. Dacă faci un efort consistent, este posibil să te detoxifici de ei. Iar dacă vei consuma preponderent alimentele capabile să îţi schimbe viaţa descrise în paginile următoare, te vei putea proteja mai mult decât oricând în trecut.

 

Radiaţiile

Oamenii au ajuns într-un punct în care au început să ignore pericolul radiaţiilor, uitând că acestea le pot face probleme. Chiar în timp ce scriu aceste rânduri, îmi imaginez cu uşurinţă numeroşi cititori spunându-şi: „Cui îi pasă de radiaţii?” Nu cu mult timp în urmă, radiaţiile emise de telefoanele mobile îngrijorau foarte mulţi oameni. La ora actuală nimănui nu îi mai pasă de acest lucru. La fel, chiar dacă se produce un dezastru nuclear undeva în lume, dacă nu locuiesc în imediata apropiere, oamenii uită rapid de primele griji pe care şi le-au făcut.

Adevărul este că toate dezastrele nucleare au produs daune ireparabile planetei noastre. Chiar şi la ora actuală suntem sub un asediu direct din cauza bombelor atomice aruncate asupra oraşelor Hiroshima şi Nagasaki la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, a exploziei uzinei nucleare de la Cernobîl din anul 1986 şi a catastrofei produse la uzina nucleară de la Fukushima din anul 2011. Atunci când radiaţiile au ajuns în atmosferă din cauza acestor evenimente, ele nu au căzut imediat pe pământ. Multe dintre ele au rămas acolo şi continuă să plutească în atmosferă, ajungând în aerul pe care îl respirăm, chiar dacă trăim departe de Japonia sau de Ucraina. Pe de altă parte, radiaţiile care au căzut au ajuns în sol şi în rezervele de apă, aşa că ne aflăm într-un contact permanent cu ele. De altfel, numai o fracţiune din radiaţiile de la Hiroshima au ajuns până la ora actuală pe pământ. Peste o mie de ani, abia jumătate dintre ele vor fi căzut pe pământ.

Există apoi radiaţiile la care au fost expuşi oamenii înainte de reglementarea tehnologiei razelor X. Pe la jumătatea secolului XX, era o modă să te duci la magazinul de încălţăminte pentru a-ţi băga piciorul într-o cutie cu raze X, numită fluoroscop. Ideea era că angajaţilor le era mult mai uşor să îţi găsească un pantof potrivit dacă îţi puteau vedea structura internă a piciorului. Iar cum copiii – care sunt cei mai sensibili la radiaţii – cresc în permanenţă, ei erau supuşi în mod repetat acestei experienţe cu fluoroscopul, cu atât mai mult cu cât foarte mulţi oameni se duceau adeseori să îşi cumpere pantofi din pură plăcere, nu neapărat din necesitate.

La ora actuală, organismul oamenilor este saturat cu un nivel de radiaţii fără precedent. Acesta poate proveni de la expunerea directă, din mediul exterior, din cauza contaminării alimentelor şi apei, sau ca o moştenire de la părinţi şi bunici. Prin urmare, radiaţiile rămân unul din principalii factori de risc pentru sănătatea noastră. Ele contribuie decisiv la apariţia cancerelor de orice fel, a disfuncţiilor sistemului endocrin, a bolilor oaselor, cum ar fi osteopenia şi osteoporoza, a formării de excrescenţe osoase, a slăbirii sistemului imunitar şi a afecţiunilor pielii. În plus, ele acţionează ca un factor de declanşare al tuturor bolilor care îi pot afecta pe oameni. Prin urmare, dacă ai alţi factori care nu iartă din cei patru, şi în plus eşti expus la radiaţii, se poate întâmpla foarte uşor ca un contaminant latent să se transforme rapid într-o boală complet instalată.

 

Metalele grele toxice

Toată lumea ştie că anumite metale grele sunt toxice; spre exemplu, că trebuie să fim atenţi cu vopseaua cu plumb atunci când renovăm o casă veche. Mulţi oameni au trecut la termometre fără mercur. Ceea ce nu toată lumea ştie însă, de multe ori fiind un secret absolut, este faptul că metalele grele toxice sunt principala cauză a multor probleme de sănătate curente: ADHD, autism, Alzheimer, infertilitate, boala lui Crohn, colita ulceroasă, Parkinson, depresie, anxietate, cancer, convulsii şi multe altele. În plus, aceste metale alimentează bolile virale despre care vei citi în secţiunea următoare.

Peste toate, noi riscăm expunerea la metale grele în contextele cele mai obişnuite, de care adeseori nu suntem conştienţi. Plumbul, mercurul, cuprul, cadmiul, nichelul, arsenicul şi aluminiul se pot acumula în corp, conducând sau contribuind la diferite boli. Tu când ai mâncat ultima dată o mâncare gătită în folie de aluminiu, sau ţinută într-un container căptuşit cu aluminiu? Alternativ, poate că locuieşti într-o casă cu conducte din cupru. Sau poate că te plimbi în mod regulat printr-un parc stropit cu pesticide (care conţin adeseori metale grele toxice). Expunerea la metale grele poate avea loc oriunde, şi adeseori este inevitabilă. Este chiar posibil ca acestea să cadă pe pământ din cer, odată cu vaporii de apă.

În unele cazuri, metalele grele din celule nu au nimic de-a face cu expunerea din această viaţă. Mercurul, cel mai nociv dintre metalele grele toxice, se poate transmite de la o generaţie la alta milenii la rând, acumulând progresiv putere. Prin urmare, mercurul din linia cerebrală mediană a unui copil cu autism poate proveni de la o generaţie care a trăit cu 3000 de ani în urmă, făcând astăzi mai multe ravagii decât oricând în trecut. Dacă are o altă poziţie în creier, el poate provoca depresie. Factorii de risc nu au de-a face numai cu expunerea curentă, ci şi cu toxinele transmise de la o generaţie la alta.

Aceste metale grele sunt periculoase în sine, dar dacă se mai şi oxidează, ele fac mult mai multe probleme, distrugând orice ţesuturi în calea lor. Iar metalele grele toxice nu sunt o problemă doar pentru creier. Ele pot fi prezente oriunde în organism, slăbind sistemul imunitar şi alimentând viruşii şi bacteriile.

 

Explozia virală

Peste 100 de tulpini şi varietăţi ale virusului herpesului uman (HHV) fac ravagii la ora actuală în rândul populaţiei. În 99% din cazuri, cancerul este cauzat de un virus în combinaţie cu cel puţin un alt factor care nu iartă, din rândul celor patru.

Peste toate, viruşi precum Epstein-Barr (care, într-o primă instanţă, se manifestă sub forma mononucleozei), zona zoster, citomegalovirusul (CMV), HHV-6, HHV-7, la care se adaugă viruşii nedescoperiţi HHV-10, HHV-11 şi HHV-12, plus nenumărate alte mutaţii şi varietăţi necunoscute ale tuturor acestora, reprezintă adevăratele cauze ale unora dintre cele mai debilitante şi mai neînţelese boli cronice din zilele noastre. Scleroza multiplă, Lyme, artrita reumatoidă, bolile tiroidei, fibromialgia, sindromul oboselii cronice, afecţiunile încheieturii temporo-mandibulare, migrenele, neuropatia diabetică, paralizia lui Bell, boala lui Meniere, umerii încremeniţi şi alte simptome precum ţiuitul în urechi, vertijul, tresăririle, furnicăturile, tahicardia, fibrilaţia atrială, palpitaţiile inimii, pulsul neregulat, oboseala, puseurile de căldură şi senzaţiile de arsură au adeseori la bază un virus sau altul. La fel ca în cazul tuturor celorlalţi factori care nu iartă, noi putem fi expuşi zilnic la astfel de infecţii virale, prin simpla împărţire a unei băuturi răcoritoare cu un prieten sau prin consumarea într-un restaurant a unor alimente preparate de un bucătar care s-a tăiat la deget.

Aceşti viruşi zboară adeseori sub radar, neîncepând să cauzeze probleme decât după ce au trecut de etapa infectării sângelui, când şi-au stabilit reşedinţa într-un organ sau altul, acolo unde doctorii nu îi pot identifica. În cei peste 100 de ani de când virusul Epstein-Barr a apărut pe pământ, el a suferit numeroase mutaţii, răspândindu-se ca un incendiu într-o pădure uscată, fapt care explică epidemia de oameni nevoiţi să zacă la pat din cauza unei oboseli inexplicabile, a durerilor musculare şi uneori a deformării încheieturilor.

Medicii le spun multor pacienţi că virusul Epstein-Barr nu poate fi cauza simptomelor lor, întrucât analizele sângelui arată existenţa unor anticorpi care indică o infecţie trecută, nu una prezentă. Dacă ar exista însă instrumente care să măsoare virusul în interiorul organelor, comunităţile medicale ar avea o revelaţie. Ele ar înţelege că în cazul unei persoane care suferă de fibromialgie, sindromul oboselii cronice sau o boală a tiroidei, virusul care a îmbolnăvit-o cu ani în urmă de mononucleoză nu a părăsit niciodată organismul său, ci doar s-a instalat în altă parte în corpul acesteia, unde a început să genereze probleme mai grave,

De altfel, există mult mai multe tulpini din aceşti viruşi decât a descoperit ştiinţa medicală, aşa că medicii nu ştiu ce anume să caute. Spre exemplu, din familia virusului herpesului uman nu fac parte numai viruşii până la HHV-8, ci şi alţi viruşi, care merg până la HHV-12 şi chiar dincolo de acest nivel. Pe de altă parte, nenumăraţi pacienţi suferă de dureri nervoase de tip arsuri care îi imobilizează, datorate virusului zonei zoster, fără să ştie că acesta reprezintă cauza lor, căci cercetările medicale nu au descoperit încă faptul că există varietăţi de zona zoster care nu dau urticarie, aşa că medicii nu ştiu să le diagnosticheze.

Atunci când dispun de hrana lor favorită (cum ar fi metalele grele toxice), viruşii herpesului excretă nişte deşeuri numite neurotoxine, care perturbă funcţia nervilor şi generează o stare de confuzie sistemului imunitar şi medicului care încearcă să diagnosticheze aceste simptome. Spre exemplu, lupusul nu este altceva decât o reacţie alergică la neurotoxinele virusului Epstein-Barr. Medicii se focalizează exclusiv asupra simptomelor, fără să aibă habar că infecţia virală care stă la baza lor continuă să crească.

Dacă oamenii ar înţelege ce se întâmplă cu această explozie virală, că aceasta există, dar şi faptul că se pot proteja împotriva ei, problemele de sănătate care afectează lumea modernă ar fi mult diminuate. Din păcate, tot mai mulţi oameni agonizează şi nu ştiu de ce, sau ce trebuie să facă pentru a pune capăt suferinţei lor. Deşi medicii le pun etichete de gen lupus, Lyme sau scleroză multiplă, acestea nu le oferă pacienţilor inclusiv răspunsurile de care au nevoie, legate de adevărata cauză a suferinţei lor.

 

DDT-ul

Oamenii sunt îngrijoraţi pe bună dreptate din cauza expunerii la pesticide. Este important pentru sănătatea ta să mănânci cât mai organic posibil, să îţi îngrijeşti grădina şi peluza fără substanţe chimice de sinteză şi să te întrebi cu ce substanţe este tratată iarba din parcul tău pentru a o face să arate atât de verde. aceste preocupări ale zilelor noastre sunt fireşti, dar nu trebuie să le laşi să îţi distragă atenţia de la o substanţă chimică extrem de periculoasă, folosită pe timpuri într-o măsură atât de mare încât continuă să existe în mediu, saturând organismele noastre şi afectându-ne starea de sănătate la câteva decenii după ce s-a descoperit că este toxică. De bună seamă, vorbesc despre DDT.

Este uşor să credem că DDT-ul ţine de trecut. După ce oamenii de ştiinţă au descoperit în urmă cu 50 de ani că conduce la cancer şi la alte boli, pune în pericol viaţa sălbatică şi poluează mediul, folosirea pe scară largă a acestui insecticid toxic a fost interzisă în Statele Unite de peste 40 de ani. Camioanele care stropesc cu DDT nu mai au dreptul să circule pe orice rute, iar vânzătorii ambulanţi nu mai apar la toate uşile pentru a proclama virtuţile acestei substanţe pentru îngrijirea grădinii personale.

Din păcate, deşi au trecut câteva decenii de la eforturile de pionierat ale cercetătoarei Rachel Carson, care a expus în cartea sa din anul 1962, Primăvara tăcută, pericolele DDT, recomandând interzicerea folosirii acestuia, oamenii continuă să se confrunte zilnic cu această substanţă, deoarece DDT-ul rămâne în mediu şi poluează solul, acumulându-se în plante, iar apoi în animale şi în oameni, în cantităţi din ce în ce mai mari. Pe de altă parte, la fel ca în cazul tuturor celorlalţi factori care nu iartă, DDT-ul se transmite de la o generaţie la alta. Prin urmare, chiar dacă nu erai încă născut în epoca în care se folosea DDT-ul, există o probabilitate ridicată ca părinţii şi bunicii tăi să fi fost expuşi, ceea ce înseamnă că ai moştenit această substanţă, care acum poate face ravagii în organismul tău. De altfel, nu toate ţările au interzis folosirea DDT-ului. Atunci când este pulverizat, acesta se ridică în atmosferă, iar vânturile îl pot transporta oriunde, chiar şi de la un continent la altul.

DDT-ul, celelalte pesticide şi erbicidele reprezintă principala cauză care stă la baza suprimării sistemului imunitar. Ele slăbesc organismul oamenilor, permiţându-le agenţilor patogeni şi contaminanţilor să profite de acest lucru. Generaţie după generaţie, DDT-ul poate face ca membrii unei familii să fie susceptibili la aceleaşi boli. Prin urmare, boli care s-ar putea vindeca printr-un proces de detoxificare trec drept boli genetice în legătură cu care nu se poate face nimic. Chiar dacă a ajuns în cărţile de istorie, DDT-ul continuă să facă ravagii pe pământ, prin sensibilizarea excesivă a ficatului (o altă cauză majoră de stres hepatic sunt viruşii), generând diabet, mărind splina şi inima, creând probleme digestive, declanşând migrene, depresii cronice şi erupţii pe piele, şi perturbând sistemul hormonal. Situaţia este de-a dreptul tragică la ora actuală! Acesta este motivul pentru care doresc să cunoşti aceste informaţii, ca să poţi lua măsurile necesare pentru purificarea organismului tău cu ajutorul alimentelor recomandate în această carte.

 

Dependenţa de adrenalină

Bine ar fi dacă toate provocările moderne la adresa stării de sănătate s-ar limita la cei patru factori care nu iartă. Din păcate, lucrurile nu se opresc aici. La cei patru se adaugă un drog din care ne-am obişnuit să ne luăm zilnic doza de care avem nevoie: adrenalina. Cei patru factori care nu iartă ne forţează organismul să secrete mai multă adrenalină ca oricând, în încercarea de a combate aceşti invadatori. Peste toate, stresul vieţii de zi cu zi a depăşit toate recordurile. Oamenii au ajuns să se bazeze pe rezervele lor de adrenalină pentru a stinge „incendiile” de la locul de muncă şi de acasă. Preţul plătit pentru această dependenţă de adrenalină (cunoscută inclusiv sub numele de epinefrină) este însă foarte mare.

Este ca şi cum am participa continuu la o cursă între automobile. Pentru a nu fi depăşiţi de alte maşini, suntem nevoiţi să menţinem piciorul pe pedala de acceleraţie, chiar dacă ne facem singuri rău. În cursele de stradă, mulţi concurenţi optează pentru a-şi alimenta maşinile inclusiv cu oxid de azot, pe lângă combustibilul obişnuit. Acest gaz incolor are un avantaj: el conferă motorului o superputere. Reversul medaliei este că aceasta acţionează pe termen foarte scurt. Dacă faci abuz de această superputere, motorul îţi poate exploda, sau poţi pierde controlul asupra maşinii. În acest fel, rişti să îţi pierzi complet maşina în care ai investit atâta, ca să nu mai vorbim de propria viaţă.

Ei bine, acest motor folosit excesiv este echivalentul personalităţii de tip A, excesiv de dinamică, pe care cultura modernă o ridică în slăvi. Oamenii se folosesc de ea pentru a rezolva mai rapid sarcinile. Din păcate, de multe ori ei constată că personalitatea lor nu le este suficientă, aşa că apelează la superputerea oferită de adrenalină. Din păcate, dacă este folosită prea frecvent, aceasta le poate devasta starea de sănătate. Trebuie să fim extrem de prudenţi cu această cursă umană. Dacă dorim să ne protejăm corpul (la fel ca şoferii care doresc să îşi protejeze maşinile), noi trebuie să înţelegem pericolele potenţiale ale deciziilor pe care le luăm.

 

Când adrenalina devine drog

Adrenalina ar trebui să fie etichetată drept un drog extrem de periculos, atât de mare este dependenţa pe care o conferă. Şi la fel ca orice drog, ea conduce la obişnuinţă, necesitând doze din ce în ce mai mari pentru a produce aceleaşi efecte. Din cauza ei, noi uităm ce înseamnă o viaţă normală, fericită şi trăită în siguranţă.

Nu vreau să spun cu asta că adrenalina nu poate fi benefică şi sigură, dacă este secretată într-un mod adecvat. La urma urmelor, ea face parte integrantă din sistemul natural al organismului nostru, fiind vitală pentru supravieţuirea speciei noastre. În trecut, oamenii trăiau cu un nivel redus şi sănătos de adrenalină, care creştea brusc doar atunci când erau în pericol. Este ca şi cum te-ai plimba printr-un câmp cu flori într-o zi frumoasă. Cerul este senin, soarele străluceşte şi păsările ciripesc. Te simţi cât se poate de împăcat cu lumea, până când în faţă îţi apare un şarpe cu clopoţei. Nivelul de adrenalină îţi creşte brusc, până când îţi dai seama cum poţi ocoli şarpele fără a fi atacat. Dacă ai reuşit să treci de el, nivelul de adrenalină revine la normal, iar tu îţi redobândeşti starea de calm. Aşa funcţiona viaţa înainte de era digitală. Corpul nostru a fost construit pentru a ajunge mereu la homeostază, tulburată doar de câteva doze de adrenalină, pentru a ne menţine în viaţă.

Din păcate, timpurile s-au schimbat. Noi continuăm să ne plimbăm prin câmpul cu flori, într-o zi frumoasă cu cerul senin, dar în loc de un singur şarpe cu clopoţei în calea noastră, acum ni se pare că sunt cu sutele. La fiecare pas pe care îl facem, riscăm să călcăm pe un astfel de şarpe. Aceşti şerpi sunt produsele secundare ale erei tehnologice. Dat fiind că totul se derulează cu o viteză atât de mare, pericolele care ne ies în cale sunt şi ele mult mai numeroase. Prin urmare, nivelul adrenalinei din organismul nostru trebuie să rămână tot timpul ridicat. Cu câteva decenii în urmă, aratul unui câmp sau o zi dificilă la birou nu declanşau automat un flux de adrenalină, atât timp cât viaţa nu ne era pusă în pericol. Eficacitatea la locul de muncă nu se bătea cap în cap cu menţinerea echilibrului fizic.

În zilele noastre, noi am pierdut luxul homeostazei. Nivelele ridicate de adrenalină – nu chiar la nivel de criză, dar foarte aproape – au devenit noua stare de normalitate. De ce? Deoarece ne confruntăm toată ziua cu diferite urgenţe potenţiale. Nu reuşim să adormim noaptea din cauza grijilor legate de protejarea familiei noastre după toate tragediile pe care le-am văzut la ştiri. Dată fiind viteza comunicaţiei moderne, ni se pare că trebuie să fim tot timpul activi. Tehnologia se schimbă de la o zi la alta, iar noi gonim în încercarea de a ţine pasul cu ea. Avem prea multe lucruri de făcut, prea multe direcţii în care dorim să ne îndreptăm şi prea puţin timp. Bolile fac ravagii în jur, afectându-ne pe noi sau pe cei dragi. Şi peste toate, agenţii patogeni şi contaminanţii precum cei patru factori care nu iartă, transmişi din generaţie în generaţie, ne bombardează din toate direcţiile, făcându-ne să ne depăşim toate limitele în plan emoţional, spiritual şi fizic. Din toate aceste motive, noi trăim într-o stare perpetuă de stres. La toate acestea se adaugă şi crizele reale. Nivelul adrenalinei noastre creşte astfel de la nivelul mediu de zi cu zi la cote care depăşesc toate recordurile, iar viaţa noastră devine din ce în ce mai definită de acest hormon.

Noi ne folosim de adrenalină inclusiv pe post de medicament. De aceea, personal am ajuns să o numesc adreniment. Am devenit atât de obişnuiţi cu senzaţiile pe care ni le oferă acest hormon care goneşte prin venele noastre că am devenit dependenţi de el, uitând complet ce înseamnă un nivel sănătos de adrenalină. Am ajuns să asociem nivelul ridicat de adrenalină cu sentimentul că „suntem vii”. De aceea, atunci când avem o şansă reală de a ne relaxa, ne simţim pleoştiţi şi ne dorim o nouă doză de stimulare. Prin urmare, ne menţinem supraocupaţi şi suprastimulaţi în momentele noastre de pauză. Într-un fel, această activitate continuă ni se pare un fel de relaxare, întrucât ne împiedică mintea să se complacă în grijile care nu se mai termină, în listele nesfârşite cu lucruri pe care le avem de făcut şi în temerile legate de propria viaţă.

Aşadar, trăim într-o cultură bazată pe adrenalină, într-un mediu plin cu toxine care ridică la rândul lor nivelul adrenalinei din organism, la care se adaugă cele moştenite de la generaţiile anterioare. Adrenalina este soluţia noastră pentru a face faţă acestor timpuri într-o schimbare rapidă. Întrebarea este: ce efecte are acest mecanism asupra noastră?

 

Iată cum funcţionează creierul tău pe adrenalină

Glandele suprarenale produc 56 de tipuri distincte de hormoni, pentru activităţi şi emoţii diferite. Există un mix de adrenalină pentru îmbăiere, altul pentru vise şi zeci de altele pentru diferite sarcini neutre care nu sunt asociate cu stresul. Există apoi amestecuri diferite de adrenalină pentru diferite crize. Acestea sunt atât de puternice încât nu ar trebui folosite decât din an în paşte, în momentele urgenţelor care pun în pericol viaţa. În astfel de cazuri, ele nu reprezintă un risc pentru sănătate. Pe de altă parte, atunci când viaţa pare o suită neîntreruptă de crize majore, aşa cum se întâmplă în era modernă, acest echilibru este dat peste cap.

Metaforic vorbind, adrenalina este ca un fluid combustibil. Să spunem că aprinzi grătarul pentru un barbecue, şi toată lumea aşteaptă cu nerăbdare să termini mâncarea. Poţi stropi cărbunii cu nişte combustibil lichid, dar acest lucru îi va aduce imediat la potenţialul lor maxim. Pe de o parte, obţii rezultatul dorit: cărbunii se aprind instantaneu, dar pe de altă parte, vei plăti un anumit preţ, căci cărbunii se vor arde înainte de a produce efectul dorit. Dacă nu i-ai fi stropit cu gaz, ei ar fi ars mai mult timp.

La fel se petrec lucrurile cu adrenalina şi creierul. Adrenalina ne stimulează focul interior, ajutându-ne să rezolvăm mult mai multe sarcini. La nivel colectiv, oamenii fac mult mai multe lucruri în prezent decât oricând înainte, şi mult mai variate. Adrenalina le serveşte drept catalizator pentru o inteligenţă accelerată şi pentru a munci mai rapid, ajutându-i să dezvolte noi şi noi tehnologii. Sportivii se folosesc de acest nivel ridicat al adrenalinei pentru a obţine performanţe din ce în ce mai bune şi pentru a depăşi în permanenţă vechile recorduri. Părinţii se folosesc de el pentru a-şi proteja copiii. Lumea este mai plină ca oricând cu lupi mari şi răi, de multe ori acoperiţi cu blănuri de oaie. Un astfel de exemplu sunt drogurile. În timp ce în trecut doar 4-7% din elevii de liceu consumau droguri, la ora actuală există regiuni în care acest procent ajunge până la 90%. Adrenalina îi face pe părinţi să vegheze mai atent asupra copiilor lor, pentru a-i menţine în siguranţă.

Reversul medaliei este că acest proces ne epuizează mai rapid. Din păcate, această performanţă fără precedent nu este echilibrată cu un progres similar în domeniul îngrijirii personale. Adrenalina cu care ne dinamizăm creierul este precum gazul lichid, forţându-ne neurotransmiţătorii, impulsurile electrice nervoase, celulele gliale şi neuronii să funcţioneze la capacitate maximă înainte de a le sosi timpul. Acesta este unul din motivele pentru care boala Alzheimer, ceaţa mentală, pierderile de memorie, dezorientarea, confuzia, depresia, incapacitatea de concentrare, depersonalizarea, uitarea, insomnia şi demenţa senilă au ajuns atât de prevalente în lumea în care trăim. Şi peste toate, suntem cu toţii cu nervii întinşi la limită.

 

Resursa noastră cea mai preţioasă

Noi căutăm tot timpul paveze de siguranţă. În acest scop, ne facem asigurări auto, de sănătate, pentru dizabilităţi şi pentru proprietăţi. Căutăm bunurile casnice care oferă cele mai lungi garanţii şi bilete returnabile de avion sau pentru alte activităţi. Ne dorim în permanenţă o garanţie pentru protecţia noastră, şi suntem dispuşi să plătim preţul acesteia. Din păcate, în privinţa adrenalinei nu există garanţii, returnări sau poliţe de asigurare. Dacă nu suntem conştienţi de ceea ce ne poate face adrenalina, de riscurile pe care ni le asumăm, noi putem cădea într-o capcană. Pentru a o evita, este esenţial să aflăm ce preţ plătim pentru această cursă nebunească.

Lucrurile nu se opresc la epuizarea cerebrală. Adrenalina are rolul de a ne proteja de daunele acute pe termen scurt. Dacă ne bazăm însă pe ea pe termen lung, adrenalina devine ea însăşi o sursă de efecte nocive. Ea acţionează în organism la fel ca acidul de la bateria maşinii, fiind extrem de corozivă şi de toxică. Consecinţele includ oboseala glandelor suprarenale, compromiterea sistemului imunitar, boala lui Addison, hipertensiunea, infertilitatea, depresia, uscăciunea vaginală, creşterea în greutate, ceaţa mentală, ticurile motorii, tresăririle, spasmele, vederea înceţoşată, migrenele, pierderea libidoului, oscilaţiile emoţionale, anxietatea, teama, sentimentul că eşti pierdut, agitaţia, o stare generală proastă, paranoia şi pierderea capacităţii de a avea încredere. Adrenalina este cu deosebire abrazivă pentru sistemul nervos central şi pentru celelalte ţesuturi nervoase. Mai mult decât atât, ea alimentează viruşii despre care am vorbit mai devreme, care stau la baza foarte multor boli. Mai mult decât orice alte toxine care ne afectează, adrenalina ne pune la pământ.

Nu aş vrea să înţelegi că cele care sunt de condamnat pentru proliferarea bolilor în rândul populaţiei sunt corpurile noastre. Cei care împing aceste corpuri la limită sunt factorii externi. Prin urmare, noi trebuie să învăţăm să ne protejăm singuri prin reorientarea gândirii noastre, astfel încât să ajungem să ne preţuim rezervele de adrenalină. Aceasta este ca aurul lichid. La fel ca în cazul celorlalte resurse financiare, noi ştim că nu putem cheltui la infinit, aşteptându-ne în acelaşi timp să rămânem solvabili.

Când vine însă vorba de adrenalină, noi uităm de acest calcul simplu. Suntem bombardaţi din toate direcţiile cu factori de distragere, aşteptări şi provocări. Ne consumăm astfel rezervele de adrenalină fără măcar să ne dăm seama. În plus, există celebra euforie provocată de adrenalină (similară celei provocate de droguri), pe care o caută foarte mulţi oameni. Spre exemplu, bungee-jumping-ul poate părea excitant pe moment, la fel ca o cursă de cumpărături sau o excursie la cazinou, dar corpul nostru îl consideră o ameninţare care pune în pericol viaţa, consumându-şi rezervele de adrenalină. La fel ca în cazul altor droguri, fiecare moment de euforie provocat de adrenalină este urmat de un moment de sevraj, şi cu cât ai stat mai mult în starea de euforie, cu atât mai lung va fi sevrajul.

Consumul excesiv de adrenalină sileşte contabilii organismului (neurotransmiţătorii) şi managerii săi financiari (neuronii) să lucreze mai mult. Mai devreme sau mai târziu, aceştia încep să se simtă copleşiţi, silind glandele noastre suprarenale să devină inactive sau superactive, ori să alterneze între cele două stări. În acest moment, intervin alte părţi ale corpului, care încearcă să amâne plata datoriei acumulate. Sistemul endocrin şi glanda pituitară devin astfel excesiv de active. Ficatul eliberează o mare parte din rezerva sa vitală de glucoză. Pancreasul secretă toate enzimele pe care le poate produce. Este ca şi cum toate părţile corpului ar încerca să tipărească bani pentru a compensa pierderea aurului lichid care este adrenalina. Acest proces poate secătui şi epuiza aceste sisteme fiziologice extrem de preţioase, dacă nu facem nimic pentru a ne prezerva singuri starea de sănătate. Voi descrie aceste măsuri în capitolul următor, „Adaptarea”.

 

Lupta pentru alimente

Pe lângă cei patru factori care nu iartă şi excesul de adrenalină, ne confruntăm astăzi cu o criză alimentară. Nu mă refer numai la suprapopulaţie, la monoculturi, la reducerea şi demineralizarea solului, la ingineria organismelor modificate genetic, la poluanţii care ajung în plante şi la scăderea dramatică a substanţelor nutritive din acestea. Deşi toţi aceşti factori sunt cât se poate de reali, toată lumea îi consideră singurii vinovaţi, deşi există şi alte pericole, mult mai mari.

Iată câteva dintre acestea: diminuarea luminii solare, dispariţia apei vii şi – ceea ce este mai important – alegerile alimentare pe care le facem. Noi trăim pe o planetă în plină schimbare. Lumea devine din ce în ce mai ameninţătoare pentru sănătatea noastră. Prin urmare, trebuie să fim conştienţi de aceste schimbări, pentru a ne puteam proteja pe noi şi familiile noastre, astfel încât aceste schimbări să nu ne doboare complet.

 

Diminuarea luminii solare

Soarele nu mai este ce a fost cândva. În timp ce ştirile ne bombardează cu avertismente împotriva pericolului expunerii la soare, al dispariţiei ozonului şi al razelor ultraviolete, adevăratul pericol este că nu mai avem parte de o expunere suficientă la soare. Aşa este: lumina soarelui a continuat să scadă în ultimele două secole. Ceea ce numim astăzi un cer senin nu este nici pe departe la fel de albastru şi de strălucitor cum era în trecut. Dacă ai putea călători în trecut pentru a vedea o zi însorită de acum 200 de ani, ai rămâne şocat. Te-ai simţi ca şi cum ţi-ai fi curăţat ochelarii murdari, putând vedea în sfârşit lumea exact aşa cum este.

La ora actuală, cerul pământului este plin cu substanţe chimice şi cu poluanţi. Şi nu vorbesc despre norii care blochează soarele, ci despre acea ceaţă albă plină de bariu care întunecă cerul, împiedicând lumina soarelui să treacă de ea. Dată fiind panica larg răspândită în Statele Unite în privinţa efectelor razelor ultraviolete asupra stării noastre de sănătate, mai puţină lumină solară poate părea o veste bună. Te asigur însă că nu este. În ultimul deceniu, verile au început să fie caracterizate de intervale din ce în ce mai reci în multe regiuni ale ţării, fapt care reduce dramatic productivitatea recoltelor. Deşi continuă să existe perioade fierbinţi în timpul verii, aceste intervale de răcire sunt foarte perturbatoare pentru viaţa plantelor. Vinovată este diminuarea luminii solare. Cerul nostru nu mai este la fel de senin ca odinioară, fapt care se resimte la nivelul economiei, ca să nu mai vorbim de sănătatea şi bunăstarea foarte multor americani.

Efecte similare pun în pericol şi alte părţi ale lumii. Rareori se mai întâmplă astăzi să poţi vedea un cer senin de un albastru strălucitor. Cerul a devenit acoperit aproape în permanenţă de o ceaţă alcătuită din poluanţi precum metalele ionizate, radiaţiile şi substanţele chimice, care diminuează lumina solară care ajunge pe pământ, chiar dacă nu există nici un nor pe el. Această ceaţă care acoperă cerul nu este similară cu smogul, care se depune mai devreme sau mai târziu la sol.

Din păcate, nu numai plantele sunt afectate de acest fenomen. În timp ce oamenii de ştiinţă insistă doar asupra vitaminei D care este sintetizată de corp la lumina soarelui, realitatea este că organismul nostru produce un tip de fotosinteză, similar celui vegetal. Noi avem nevoie de soare pentru a ne spori producţia de enzime, minerale, vitamine şi alte substanţe nutritive de care are nevoie organismul nostru pentru a se revitaliza. Mai puţină lumină solară echivalează cu o durată redusă a vieţii, iar dispariţia ei completă ar conduce rapid la dispariţia noastră ca specie. Dacă dorim să ne protejăm de toate aceste efecte, trebuie să înţelegem ce se întâmplă.

 

Deficitul de apă

Ploaia care cădea cândva pe pământ era dătătoare de viaţă. Plină de minerale şi de alte substanţe nutritive, această apă deborda de vitalitate şi opera pe o frecvenţă care le furniza oamenilor, atunci când pătrundea în organismul lor împreună cu hrana, esenţa necesară supravieţuirii lor. Zăpada era numită în acele timpuri „îngrăşământul săracului”, întrucât atunci când se topea, fertiliza într-o manieră miraculoasă grădinile şi câmpurile cu nenumărate molecule vii şi oligoelemente active. Această apă vitală care cădea din cer conţinea suficientă forţă vitală pentru a nu mai fi necesară fertilizarea solului, căci toate substanţele de care aveau nevoie recoltele se găseau în ea.

La ora actuală, ploaia şi zăpada sunt deficitare. Nu vorbesc despre o reducere a precipitaţiilor, chit că seceta chiar tinde să devină o problemă în anumite locuri. Vorbesc despre ploaia însăşi, care nu mai conţine toate componentele pe care le conţinea cândva. Cu siguranţă eşti familiarizat cu noţiunea de deficit. Să spunem că te duci la doctor din cauză că experimentezi o stare de oboseală şi de slăbiciune. Acesta îţi face nişte analize ale sângelui şi descoperă că ai un deficit de fier şi de vitamina D, punând simptomele tale pe seama acestuia.

Ploaia care cade pe pământ suferă de un deficit similar. Din păcate, nu există nici un doctor care să îi acorde atenţie. Oamenii îşi focalizează atenţia asupra altor probleme ecologice, şi pe bună dreptate. Această chestiune a apei este însă la fel de importantă. Atunci când începe să plouă, se produce un proces miraculos de purificare naturală, ca şi cum cerul ar fi un filtru uriaş al apei. Pe măsură ce cerul se umple de toxine, acest proces de purificare devine din ce în ce mai intens. Pentru ca natura să poată neutraliza toate substanţele chimice nocive, radiaţiile şi vaporii încărcaţi cu metale grele toxice care saturează la ora actuală cerul, ea trebuie să anihileze inclusiv substanţele nutritive vitale care sunt prezente în apă. În consecinţă, precipitaţiile care ajung pe pământ îşi pierd o parte din forţa vitală şi devin deficitare.

 

O criză alimentară (nutriţională) autentică

Am vorbit până acum despre riscurile la care este supusă lumea modernă: cei patru factori care nu iartă şi adrenalina care face ravagii în corpul nostru din cauza vitezei fără precedent pe care a căpătat-o viaţa de zi cu zi. Am vorbit de asemenea despre ameninţările ascunse la adresa rezervelor noastre de hrană: scăderea luminii solare şi devitalizarea apei, două elemente absolut critice pentru viaţa de pe pământ. Toate aceste elemente fac ca viaţa pe pământ să se afle astăzi într-unul din cele mai precare momente ale sale. Viitorul nostru ca specie depinde de ceea ce vom mânca în anii care vor urma.

În momentul prezent umanitatea trece printr-o criză alimentară (nutriţională). Nu mă refer acum la un deficit de alimente care să creeze foamete, ci la o criză în regiuni ale lumii în care oamenii au acces la toate tipurile de alimente. Această criză se referă la ceea ce aleg să mănânce oamenii atunci când opţiunile lor sunt practic nelimitate. Deşi hrana a fost dintotdeauna elementul central al supravieţuirii oamenilor, mâncatul sănătos a ajuns să fie un simplu hobby al unui număr redus de persoane cărora le pasă de sănătatea lor şi care îşi permit să cumpere alimente mai scumpe. Din păcate, în explozia informaţională din zilele noastre, în care prevalează tot felul de mesaje şi studii contradictorii, ca să nu mai vorbim de mode şi trenduri alimentare care mai de care mai bizare, a devenit o mare enigmă ce înseamnă astăzi să mănânci sănătos.

Unul din factorii care îi dau peste cap pe oameni atunci când vine vorba de alimentaţie este căutarea mângâierii sufleteşti. Ei sunt tentaţi să îşi aline tristeţea mâncând un profiterol sau un cheeseburger cu un strat dublu de bacon, deşi ştiu că vor plăti mai târziu printr-o creştere a colesterolului, prin lărgirea taliei sau prin alte simptome, chiar mai grave. Tentaţiile abundă în lumea modernă, iar stresul generat de programele foarte încărcate face ca mesele cele mai rapide şi mai ieftine să fie şi cele mai procesate şi mai sărace în substanţe nutritive. Chiar dacă am înţeles ce înseamnă o masă nutriţională şi dispunem de banii necesari pentru a ne cumpăra alimente organice, noi cădem adeseori în capcana acestor alimente inflamatorii, care cauzează ulcere, creşterea bruscă a glicemiei, blocarea arterelor, înfundarea ficatului, ceaţă mentală, edeme, secătuirea energiei, care hrănesc agenţii patogeni şi promovează bolile – din cauză că sufletul nostru simte nevoia sinceră de a fi mângâiat, iar aceste alimente nostalgice au capacitatea de a ne bloca mintea o perioadă suficient de lungă pentru a ne oferi un moment de escapism. (Vom mai vorbi despre aceste aspecte în capitolul următor: „Alimente pentru suflet”.)

Alteori, noi ne simţim motivaţi să mâncăm corect, dispunem de suportul familiei şi al prietenilor, avem un acces uşor la alimente organice, şi toate piesele puzzle-ului par să fie la locul lor. Din păcate, chiar şi în astfel de situaţii este foarte uşor să optăm pentru alimente nocive, din cauza modelor şi trendurilor care încearcă să ne convingă că diferite alimente sunt sănătoase. Un astfel de exemplu este uleiul de rapiţă[3]. Nenumărate magazine naturiste şi restaurante ridică osanale beneficiilor acestui ulei, datorită nivelului scăzut de grăsimi saturate pe care le conţine, susţinând astfel că el reduce riscul de boală cardiovasculară. Este trist, căci în realitate, uleiul de rapiţă produce inflamaţii, hrăneşte agenţii patogeni şi este extrem de abraziv pentru artere. Gătitul cu ulei de rapiţă, la fel ca şi consumul acelor alimente pe care le-am descris în capitolul „Ce alimente nu trebuie mâncate” din prima mea carte, îi conduce pe oameni pe o cărare periculoasă, fiind unul din principalii factori care contribuie la actuala criză nutriţională cu care ne confruntăm.

Oamenii habar nu au ce înseamnă să mănânci corect şi cum îţi poţi hrăni sufletul simultan cu corpul. Adevărul este că acest lucru nu este deloc imposibil, şi în nici un caz nu se pune problema că trebuie să faci o alegere între a-ţi hrăni corect corpul şi a-ţi mângâia sufletul. Există opţiuni comune, şi nici măcar nu sunt neplăcute. Noi putem transforma această criză nutriţională într-o oportunitate de a învăţa care sunt cele mai benefice alimente pentru noi.

 

O cale de a merge mai departe

Nu vreau să crezi că mi-am propus în mod deliberat să creez o imagine apocaliptică. Este adevărat, ne confruntăm astăzi cu o serie de ameninţări grave, care fac ca viaţa să pară mai precară şi mai incertă ca oricând. Lipsa de informaţii, camuflată de titluri înşelătoare scrise cu litere mari, pentru a atrage cu orice preţ atenţia oamenilor, cauzează foarte multă suferinţă. Acesta este adevărul curat. Dacă încercăm să îl ignorăm, îngropându-ne capul în nisip, sau dacă nu înţelegem ce se întâmplă, noi nu facem decât să înrăutăţim şi mai tare lucrurile, atât la nivel individual cât şi colectiv. Devenim blocaţi într-un cerc vicios, care ne face să fim vulnerabili. Noi nu putem merge mai departe decât atunci când privim în faţă realitatea, fără a ne ascunde de ea.

A sosit vremea pentru o schimbare. A sosit vremea să înveţi ceea ce ar fi trebuit să ştii dintotdeauna: cum te poţi salva pe tine şi familia ta în această lume plină de capcane. Viaţa ta este sacră şi nepreţuită. Tu ai venit pe pământ cu un scop individual, pe care nu ţi-l vei putea îndeplini decât dacă vei rămâne sănătos şi în viaţă.

Acum ştii cum s-a ajuns în acest punct în care viaţa tuturor oamenilor este ameninţată. Ai înţeles ce anume îţi pune în pericol sănătatea. Prin simpla lectură a acestui capitol, ai devenit mai bine echipat pentru a te proteja pe tine şi pe cei dragi. În sfârşit, înarmat cu această cunoaştere, tu poţi învăţa secretele descrise în paginile care urmează, care te vor ajuta nu doar să combaţi aceste pericole, dar şi să le depăşeşti complet.

Prin urmare, ţine fruntea sus. a sosit timpul să te ridici şi să te conectezi cu forţele divine care abia aşteaptă să te ajute. A sosit vremea să înfloreşti.

 

Adaptarea: Progresează la unison cu lumea din jurul tău

Epoca în care trăim are un nume: Accelerarea. Este o eră în care progresele tehnologice generează o viaţă într-un ritm mai rapid ca oricând în trecut. Aparatele electronice, platformele şi procedurile se schimbă de la o zi la alta. Noi purtăm în buzunare computere miniaturale, discutăm live pe platforme video cu oameni aflaţi în partea opusă a lumii, citim articole despre chirurgia robotizată, care a devenit comună… practic, trăim deja în viitor! Din păcate, aceste schimbări rapide ne fac să fim extrem de vulnerabili, dacă nu ştim să ne adaptăm la ele.

Progresul continuă în permanenţă, dar nu întotdeauna într-o sincronicitate perfectă. Unele domenii o iau înainte, iar altele rămân în urmă. Să luăm exemplul maşinilor. Automobilele moderne sunt echipate cu Wi-Fi, computere, GPS, panouri solare, startere de la distanţă, camere de luat vederi pentru zonele pe care nu le poţi vedea, scaune încălzite, televizoare, transmisii automate, ştergătoare sensibile la ploaie şi alte caracteristici la care nimeni nu ar fi putut visa cu un secol în urmă, când Henry Ford a construit primul său Model T. La ora actuală, automobilele au devenit nişte veritabile nave spaţiale. Mas-media anunţă că în scurt timp ele vor deveni capabile să meargă pe pilot automat.

Şi totuşi, toate aceste progrese se suprapun cu o tehnologie complet depăşită: cea a cauciucurilor umplute cu aer, exact la fel ca acum 100 de ani, când trebuia să dai la manivelă ca să porneşti maşina! Şi ştim cu toţii cât de comune şi de enervante sunt penele de cauciuc. Degeaba conduci pe autostradă, conectat la postul tău de radio preferat prin satelit, bucurându-te de temperatura dorită, în timp ce o voce îţi spune exact unde trebuie să faci la dreapta sau la stânga. Toate acestea nu te pot proteja cu nimic de un cui aflat pe şosea. Cauciucul înţepat începe să se dezumfle, iar tu eşti forţat să tragi pe dreapta, incapabil să mergi mai departe fără a-ţi schimba cauciucul. Cu doar cinci minute în urmă te simţeai în paradis. Acum stai pe marginea drumului şi ţi se pare că nu a trecut chiar atât de mult timp de la era căruţelor trase de cai. Până când nu se va produce o veritabilă revoluţie (ca să spunem aşa) în domeniul transportului pe roţi, automobilele vor continua să rămână ancorate în trecut indiferent cât de perfecţionate sunt celelalte sisteme ale lor.

La fel se petrec lucrurile şi la nivelul societăţii în general. Atât timp cât nu ne bucurăm de o stare de sănătate perfectă, la nivel individual şi colectiv, progresele pe care le facem în alte domenii nu mai par atât de semnificative, căci principalul factor care ne motivează să ne continuăm viaţa este sănătatea. Ea reprezintă fundamentul. Sănătatea este totul. Atât timp cât nu suntem sănătoşi, noi suntem blocaţi. Şi totuşi, progresele din celelalte domenii ne distrag atenţia, făcându-ne să uităm cât de vulnerabili suntem la nivel fiziologic. Pericolele potenţiale (cuiele de pe şosea) ne înconjoară de pretutindeni. Tocmai am explicat o parte dintre el în capitolul precedent.

Aşadar, ce putem face? Cum ne putem descurca? Printr-un mecanism care face parte integrantă din natura umană, care este înscris chiar în ADN-ul nostru, care ne este predestinat şi este asistat chiar de univers: adaptarea.

 

Căutarea asistenţei

Nu este vina nimănui că nu există informaţii referitoare la maniera în care ne putem adapta. Nu este vina nimănui că progresele din domeniul sănătăţii preventive au rămas mult în urma celor făcute în multe alte domenii de activitate. Pur şi simplu, aşa a evoluat lumea de-a lungul anilor. Unul din aspectele procesului de Accelerare face ca ritmul extrem de rapid să nu poată fi controlat întotdeauna, punând lucrurile în mişcare în direcţii greşite. Aşa se face că există foarte multe informaţii care te pot ajuta – dacă ţi-ai propus să te autodistrugi. Dacă vrei să bei mai mult, nu trebuie să faci cine ştie ce efort pentru a găsi un barman dispus să îţi servească următorul cocteil. Dacă vrei să conduci cu 160 de kilometri la oră pe o şosea în care nu este permis să mergi decât cu 80 de kilometri la oră, tot ce trebuie să faci este să apeşi pe pedala de acceleraţie, iar maşina te va asista. Dacă vrei să faci bungee-jumping de pe un pod, vei găsi cu uşurinţă pe cineva care să îţi securizeze coarda elastică. Pe scurt, atât timp cât îţi propui să îţi pui viaţa la încercare, ajutorul îţi stă la dispoziţie 24 de ore din 24, şapte zile pe săptămână.

Din păcate, nu la fel stau lucrurile dacă îţi propui să cauţi ajutor pentru a-ţi schimba viaţa în bine. Probabil că eşti familiarizat deja cu nenumăratele dificultăţi pe care le întâmpini atunci când încerci să faci acest lucru. De pildă, atunci când încerci să ţii o dietă, tentaţiile îţi ies în cale la fiecare colţ de stradă. Dacă încerci să faci mai multe exerciţii fizice, cel puţin zece chestiuni urgente îţi apar instantaneu în cale. Chiar şi atunci când întâlneşti un ajutor real, acesta este limitat. Spre exemplu, să zicem că poţi găsi un restaurant naturist în imediata apropiere, dar numai unul. Dacă te plictiseşti de mâncarea pe care o oferă, nu-ţi mai rămâne decât să îţi iei un hamburger. Cei care se pretind experţi în managementul timpului îţi spun că depinde numai de tine să îţi „faci timp” pentru exerciţiile fizice, aşa că tragi de tine ori de câte ori vrei să mergi la sală, lucru care nu se dovedeşte întotdeauna uşor, căci ai o mie de lucruri de făcut în acelaşi timp. Un alt obstacol sunt nenumăratele mode şi trenduri legate de sănătate care îi amăgesc pe oameni, făcându-şi reclamă că sunt extrem de sănătoase, în condiţiile în care sunt cât se poate de nocive.

Din cei şapte miliarde de oameni care trăiesc pe această planetă, cel puţin şase miliarde nu dispun de ajutorul de care au nevoie pentru a se simţi mai bine. Nu se pune problema că nu merită să înflorească la rândul lor, că au manifestat sau au atras în viaţa lor circumstanţele inadecvate. Este pur şi simplu un ghinion. Lumea a ajuns într-un punct în care capacitatea noastră naturală de a ne lăsa purtaţi de val, ocolind obstacolele pe care le vedem de departe, a ajuns să fie sufocată de alte forţe contraproductive. Acesta este „efectul cauciucurilor maşinii”, unul din deficitele majore lăsate în urmă de nenumăratele inovaţii.

Doresc să clarific un lucru: toate aceste lucruri nu se datorează faptului că Dumnezeu ne-a părăsit, lăsându-ne singuri în această lume. Noi am ajuns în acest punct tocmai din cauza liberului arbitru. O serie de decizii neinspirate luate de-a lungul istoriei au determinat industria să facă abuz de diferite materiale care ne pun în pericol starea de sănătate, orientând cercetările către diferite gadget-uri, în condiţiile în care principala atenţie ar fi trebuit să fie focalizată asupra fundamentului nostru. Experţii, profesorii, autorităţile şi profesioniştii din domeniul sănătăţii nu ştiu să ne arate cea mai bună cale, pentru simplul motiv că nu deţin datele necesare pentru a-i învăţa pe oameni ce trebuie să facă pentru a se adapta la noile timpuri. Sfântul Duh, Sursa Sacră, Universul, Lumina, forţele angelice – sau cum vrei să îl numeşti pe Dumnezeu –sunt cât se poate de implicate în această lume. Dumnezeu are o grijă mai mare de noi decât oricând în trecut. De altfel, conectarea cu această bunăvoinţă celestă este singura în măsură să te înalţe mai presus de oceanul de confuzie în care te scalzi, ajutându-te să preiei din nou controlul asupra vieţii tale.

Pentru început, noi trebuie să căutăm ajutor – un ajutor real – de la o sursă la care nu ne-am fi gândit niciodată.

 

Gestionarea stresului

Viaţa trăită în era Accelerării aminteşte de proverbiala broască din vasul cu apă pus la încălzit. Temperatura apei creşte încetul cu încetul, fără ca noi să putem detecta acest lucru, până când devine prea greu de suportat. Noi nu am sărit brusc în această lume haotică, ci am construit-o încetul cu încetul. Dacă nu ne vom trezi însă în scurt timp, riscăm să fierbem de vii!

 

Stresul privit ca un mare maestru

Un pas important în procesul de adaptare la lumea modernă constă în a nu mai privi stresul ca pe un adversar. Este adevărat: viaţa în zilele noastre poate fi cât se poate de dificilă. Oamenii, şi îndeosebi femeile, sunt nevoiţi să jongleze cu nenumărate elemente, slujbe şi responsabilităţi, fiindu-le greu să ajungă la o stare de echilibru. Presiunea care ne face să încercăm să le rezolvăm pe toate şi să mulţumim pe toată lumea ne poate induce o stare de panică. Dacă te simţi copleşit, ai toate motivele din lume să o faci, căci această senzaţie este sută la sută validă şi reală.

Singura modalitate prin care ne putem proteja de pericolele acestei lumi în schimbare constă în a ne schimba împreună cu ea. Cu alte cuvinte, noi trebuie să găsim un mecanism pentru a ne putea adapta. Aceasta este singura manieră în care putem rămâne în viaţă, văzându-ne de viaţă. Unii oameni se relaxează făcând exerciţii fizice, lucru fără îndoială benefic. Alţii apelează la meditaţie şi la rugăciune, pe care le consider eu însumi atât de importante încât le-am dedicat două capitole în prima mea carte, vorbind în ele despre suportul sufletesc şi spiritual. Alţi oameni obţin succesul investind mai puţin timp şi efort în alte domenii, care nu îi interesează la fel de mult. Şi această abordare este eficientă, dacă ţi-o poţi permite. Acordă-ţi permisiunea de a „lucra mai inteligent, nu mai mult”, de a te ajuta de alţi oameni pentru a-ţi pune în aplicare planurile, de a delega sarcini, de a trage un pui de somn atunci când rămâi fără energie şi de a nu bifa toate articolele din lista ta cu lucruri de făcut.

Foarte mulţi oameni au încercat toate aceste soluţii, dar nu este întotdeauna uşor. Oricât de mult ne-am dori să renunţăm la o parte din obligaţiile care ne revin, acest lucru este imposibil. Şi-aşa nu reuşim să facem tot ce ne-am dori, şi nu putem evita mule din situaţiile care ne ies în cale, oricât de neplăcute ar fi. Asta este lumea în care trăim: sunt pur şi simplu foarte multe lucruri de făcut.

Aici intervine împrietenirea cu stresul. Nu vreau să mă joc cu cuvintele. Sunt perfect conştient cât de dificil poate fi acest lucru, dar totuşi trebuie să încercăm să îl facem. Realitatea tristă este că dacă ne petrecem tot timpul secretând foarte multă adrenalină, acest exces ne va pune la pământ. Această substanţă extrem de corozivă care circulă prin organismul nostru va sfârşi prin a ne distruge.

O modalitate de contracarare a adrenalinei constă în a privi stresul ca pe un mesager. Ce îţi spune acesta? Că eşti necesar pe această planetă, că eşti util, că ai o menire. Dacă te simţi stresat la maxim, simţind că eşti presat din toate direcţiile, acest lucru înseamnă că faci foarte multe lucruri bune, pentru foarte mulţi oameni. Iar acest lucru presupune un efort pe măsură din partea ta.

Stresul nu încearcă să te ucidă. El este un mare maestru care încearcă să comunice cu tine. Te testează, dar nu pentru că ar fi interesat de vreun scor. Simplul fapt că ai fost ales să dai acest test înseamnă automat că l-ai trecut cu succes. Lumea în care trăim se transformă în ceva cu totul nou. Tu ai fost recunoscut ca un jucător principal şi capabil în cadrul acestui proces, ajutând lumea în care trăieşti să treacă prin această etapă a Accelerării. Nu vom putea ieşi cu succes din această eră a renaşterii decât dacă oameni ca tine vor învăţa să îşi recunoască stresul ca pe o onoare personală, învăţând să îl folosească în avantajul lor.

Nu ţi s-a întâmplat în timpul şcolii să ai un profesor care te-a forţat să îţi depăşeşti limitele, umplându-te adeseori de frustrare, dar pe care la ora actuală îl consideri cel mai bun profesor pe care l-ai avut? Ei bine, acesta este rolul stresului. Prin urmare, nu-l mai privi ca pe un invadator, ci ca pe un instructor care te pregăteşte să devii propriul tău maestru. Întâmpină-l cu bucurie. Recunoaşte-l ca pe o faţă familiară, ca pe cineva la care ţii foarte mult, şi priveşte-l în ochi. Salută-l ca pe un mentor. Mergi chiar până la a-l privi cu tristeţe, conştient că îl vei depăşi şi îl vei lăsa în urmă. Ori de câte ori ai de-a face cu stresul, este imperativ să îi recunoşti impermanenţa. Orice s-ar întâmpla, lucrurile se schimbă. Nimic nu rămâne vreodată neschimbat. Ori de câte ori te simţi împins la limita capacităţilor tale de un stres, dorindu-ţi să te relaxezi mai presus de orice altceva, reaminteşte-ţi că această situaţie nu va dura la infinit.

Cu alte cuvinte, apreciază-ţi stresul, dacă tot este prezent. La urma urmelor, unde am fi ajuns fără stres? Nu ar fi existat nici o provocare care să ne inspire. Dacă vremea ar fi întotdeauna perfectă, iar mâncarea din abundenţă, noi nu am avea la ce să aspirăm, iar viaţa ni s-ar părea plicticoasă. Fără stres, noi ne-am pierde voinţa, căci aceasta depinde de succesele noastre, de dorinţa de a ne ridica întotdeauna mai presus decât nivelul pe care ne aflăm şi de a ajunge pe malul opus. Imaginează-ţi că toate păsările ar dispărea subit de pe planetă. Nu numai că ecosistemul ar fi complet dat peste cap, dar însăşi experienţa vieţii noastre pe pământ nu ar mai fi aceeaşi. La fel s-ar petrece lucrurile dacă stresul ar dispărea subit. Viaţa pur şi simplu nu ni s-ar mai părea completă fără toate aceste stresuri.

Dacă te gândeşti puţin, stresul nu este altceva decât numele pe care îl dăm noi circumstanţelor negative din viaţa noastră (reale sau percepute astfel de noi). Există foarte multe jocuri şi distracţii care includ un element de stres. Atunci când mergi cu bicicleta în week-end, făcând un efort supraomenesc pentru a ajunge în vârful dealului, acesta este un element de stres, pe care tu îl percepi însă ca pe un moment de exaltare sau ca pe o relaxare. Când ai învăţat să mergi cu bicicleta în copilărie, ai căzut probabil de nenumărate ori, dar în pofida acestor stresuri experienţa ţi s-a părut grozavă, deşi dificilă, căci ai fost mânat de dorinţa satisfacţiei finale, a momentului în care vei reuşi să îţi menţii echilibrul pe cele două roţi. Ceea ce vreau să spun este că stresul este ceva natural. El a existat dintotdeauna pe pământ şi a fost dintotdeauna un prieten al oamenilor. Indiferent cât de intens sau de grav ţi se pare un stres, reaminteşte-ţi că nu trebuie să te temi de el.

În aceste zile se vorbeşte foarte mult despre managementul stresului. La prima vedere, acesta pare doar un lucru nou de făcut şi un motiv în plus de apăsare. Şi-aşa, foarte mulţi oameni se simt inadecvaţi pentru că nu reuşesc să îşi gestioneze toate detaliile vieţii. La ce bun să mai adăugăm o sarcină nouă la toate acestea: aceea de a gestiona maniera în care gestionează celelalte lucruri?

Păstrarea stării de echilibru nu depinde atât de mult de gestionarea stresului cât de interacţiunea cu acesta. În loc să combaţi stresul, comunică cu el. Lasă-l să locuiască împreună cu tine, la aceeaşi adresă. Primeşte-l la masa ta. Bea-ţi supa caldă cu stresul lângă tine la masă, oferindu-i respectul pe care i-l datorezi, ca şi cum ar fi un antrenor care s-a mutat împreună cu tine pentru a te ajuta să îţi intri în formă. Dacă te-ai obişnuit ca stresul să îţi genereze simptome fizice precum contracţiile musculare, roagă-l politicos să îţi detensioneze respectivele zone la fel ca un masor şi transmite-le părţilor corporale respective mesajul de a se detaşa şi de a colabora cu tine, întrucât ai nevoie de ele pentru a-ţi împlini menirea în această viaţă.

Singura limită pe care trebuie să i-o impui stresului este ora de culcare. Atunci când te duci să te culci, spune-i cât se poate de clar stresului: „Tu nu poţi intra în dormitorul meu”. Indiferent ce se întâmplă în viaţa ta, blochează-ţi orice gânduri legate de acest lucru în momentul în care ai stins lumina. Invocă-ţi imediat îngerii şi roagă-i să îţi creeze un sanctuar pe durata nopţii, în interiorul căruia să poţi naviga printre visele tale, purificându-te de emoţiile dificile care te-au năpădit de-a lungul zilei. Tu ai nevoie de odihna ta, şi o meriţi.

Această abordare a stresului ca mesager, prieten, maestru, mentor, masor şi antrenor îl face să pară mai puţin stresant. Tehnica este puternică şi te poate ajuta să te maturizezi şi să te adaptezi la provocările acestor timpuri. Dacă îţi pare rău pentru propriul stres, dacă îl apreciezi şi dacă îi recunoşti impermanenţa, el nu mai generează un flux la fel de mare de adrenalină prin venele tale, făcându-te să plăteşti un preţ greu. Prin urmare, încearcă această metodă şi priveşte ce se întâmplă cu stresul atunci când îl abordezi din această perspectivă nouă. Nu am nici o îndoială că vei simţi o mare uşurare.

 

Asistenţa oferită de stres şi importanţa ciugulitului (meselor frecvente)

Atunci când circumstanţele vieţii par să ne depăşească, ne întâmplă frecvent să ne dorim să ciugulim ceva. Acest instinct este corect. Este maniera creierului nostru de a ne spune că are nevoie de sprijin pentru a face faţă unor provocări. Secretul constă în a şti ce alimente ne pot ajuta cu adevărat în astfel de cazuri. Fructele şi legumele pe care le vom descrie în această carte sunt nişte veritabile maestre în arta adaptării. Supravieţuirea în condiţii de dificultate extremă le-a conferit o cunoaştere celulară profundă, iar această capacitate de adaptare se transferă în celulele tale atunci când le consumi. Vei descoperi că voi insista asupra naturii adaptogene a anumitor alimente (cum ar fi germenii) sau că voi indica alte alimente pentru asistenţa masivă în domeniul stresului. Acestea sunt alimentele ideale cu care trebuie să îţi burduşeşti cămara şi pe care trebuie să le iei la tine atunci când pleci la serviciu, deoarece te regenerează masiv, ajutându-te să faci faţă chiar şi celor mai dificile circumstanţe. Ele dau un sens nou expresiei „mâncat pe fond de stres”. (Pentru mai multe informaţii referitoare la pofte şi la alimentele care mângâie sufletul, vezi capitolul următor.)

O altă modalitate importantă prin care ne putem proteja de nebunia acestei lumi aflată într-o schimbare rapidă este ciugulitul. Consumul unui aliment la fiecare 1,5-2 ore este absolut vital pentru a ţine în frâu montagne-russe-ul adrenalinei generat de viaţa cotidiană. Sunt conştient că acest mesaj contravine reclamelor machiste de pe piaţă, care recomandă folosirea băuturilor energizante, săritul peste mese şi consumul de cafea. Atunci când reuşesc să nu mănânce mai multe ore la rând, mulţi oameni se felicită singuri, iar dacă simt nevoia să guste ceva între mese, ei se mustră singuri, spunându-şi că sunt lipsiţi de voinţă. Parcă ar fi nişte roboţi care nu au nevoie de mâncare pentru a face faţă provocărilor erei digitale.

A sosit timpul să regândim această condiţionare. Chiar dacă poţi rezista o veşnicie fără să mănânci, asta nu înseamnă că trebuie să faci acest lucru. La urma urmelor, de ce am mai inventat atâtea facilităţi tehnologice dacă trebuie să plătim preţul acţionând inuman? Pe de altă parte, corpul nostru nu funcţionează în acest fel. Dacă mănânci la prânz o masă grea, care îţi ţine stomacul ocupat până seara, glicemia ta va scădea automat în jurul orelor 1:30-2:00. Dacă ficatul tău nu dispune de o rezervă foarte mare de glucoză (iar ficatul celor mai mulţi dintre oameni nu dispune) şi neurotransmiţătorii din creierul tău nu sunt foarte puternici, glandele tale suprarenale vor fi forţate să pompeze adrenalină şi cortizol în sânge pentru a compensa absenţa zahărului din acesta. Aşa cum spuneam însă, prea multă adrenalină devine corozivă, şi nici cortizolul nu este tocmai un balsam pentru corp. Excesul de cortizol poate conduce la deshidratare, la îngrăşare şi la epuizarea rezervelor de cărămizi ale corpului, cum ar fi glucoza, glicogenul, fierul, electroliţii şi aminoacizii.

Pe măsură ce glandele suprarenale devin suprasolicitate (lucru pe care l-am descris în capitolul precedent), acest lucru nu poate conduce decât la oboseală şi la boală. Alternativa recomandată este ciugulitul. Dacă eşti obişnuit să mănânci trei mese pe zi, nu trebuie să renunţi la rutina ta, dar dacă doreşti să îţi maximizezi energia şi să previi tensionarea şi blocarea sistemelor fiziologice, invitând astfel boala în viaţa ta, suplimentează-ţi micul dejun, prânzul şi cina cu gustări uşoare şi echilibrate. Vei găsi zeci de sugestii de alimente recomandate pentru gustări în secţiunea mediană din această carte.

 

Hrana este noua frontieră

Îţi mai aminteşti de analogia cu câmpul plin cu şerpi din capitolul precedent? Am spus atunci că deşi riscăm să dăm peste un pericol potenţial la fiecare pas, ziua rămâne splendidă. Acesta este adevărul inclusiv din perspectiva vieţii noastre. Deşi ne confruntăm cu atâtea provocări, există şi foarte multă frumuseţe pe acest pământ. Pe de o parte, există frumuseţea inegalabilă a naturii. Chiar dacă locuieşti la oraş, tu poţi privi cerul atât de schimbător, sau spectacolul naturii dintr-un parc. Pe de altă parte, arta oamenilor contribuie la sporirea acestei frumuseţi naturale. La toate acestea se adaugă şi compania animalelor, iubirea, bunătatea, compasiunea şi generozitatea oamenilor – calităţi scoase uneori la lumină chiar de adversităţile cu care se confruntă ei.

Pe lângă toate aceste surse de mângâiere şi reconfort, noi ne putem alinia corpul cu frumuseţea din jurul nostru cu ajutorul dulceţei şi al luminii pe care le conţin cele patru categorii de alimente sacre. Acestea ne oferă din plin întreaga asistenţă de care avem nevoie pentru a trece cu succes prin viaţă. Acestea sunt răspunsurile de care are nevoia umanitatea, cele care o pot salva. Pentru a contracara cei patru factori care nu iartă şi celelalte dificultăţi ale vieţii, noi trebuie să apelăm la cele patru categorii sacre:

·         Fructele

·         Legumele

·         Plantele aromatice şi condimentele

·         Plantele sălbatice

Acesta este motivul pentru care le-am dedicat acestor alimente întreaga parte centrală a acestei cărţi. Vei afla din aceasta foarte multe detalii referitoare la maniera în care contracarează şi detoxifică acestea cei patru factori care nu iartă, ajutându-te să faci faţă stresului, dinamizându-ţi sistemul imunitar şi oferindu-ţi puterea şi vitalitatea de care ai nevoie pentru a înflori. Nu-ţi face griji, căci nu va trebui să renunţi la celelalte alimente. Indiferent ce fel de dietă preferi, îmbogăţeşte-o cu o cantitate mai mare de alimente sacre, pentru a-ţi schimba astfel viaţa.

 

Schimbarea imaginii mentale legate de ceea ce este bun pentru noi

Informaţiile alimentare pe care le vei descoperi în această carte nu seamănă cu cele tradiţionale pe care le-ai auzit până acum. Ele depăşesc cu mult eventualele articole pe care le-ai citit despre beneficiile produselor agricole proaspete. Alegerea corectă a alimentelor – prin consumul unor cantităţi mai mari de fructe, legume, plante aromatice şi condimente, şi plante sălbatice – poate conferi beneficii mai mari decât tot ce îţi poţi imagina la ora actuală. Ai auzit cu siguranţă expresia „folosirea alimentelor ca medicamente”. Acesta este un aspect al problemei. Pe măsură ce această lume îşi continuă progresul, la fel se întâmplă şi cu bolile. Prin urmare, dacă dorim să preîntâmpinăm bolile, noi trebuie să fim proactivi şi să ne folosim de puterea medicinală a celor 50 de alimente care îţi port schimba viaţa descrise în această carte.

Cele patru grupe de alimente sacre sunt chiar mai puternice decât vom putea înţeleg vreodată. Crescând în pământ şi hrănindu-se cu apa şi cu lumina căzute din cer, acestea opun zilnic rezistenţă elementelor dezlănţuite ale naturii, fiind intim conectate cu cele mai sacre forţe ale acesteia. Pe de o parte, ele conţin substanţele nutritive de care avem nevoie pentru a putea funcţiona corect. Pe de altă parte, ele conţin însă inclusiv inteligenţa Mamei Pământ şi a cerului, de care avem o nevoie disperată pentru a învăţa cum să ne adaptăm la aceste timpuri în schimbare rapidă.

Au trecut de mult timpurile în care nu trebuia să fim atenţi la ceea ce băgăm în gură. Lumea s-a schimbat. Suntem mai vulnerabili astăzi ca oricând în trecut. Acum, însăşi supravieţuirea noastră depinde de hrană. De asemenea, au trecut de mult timpurile în care vechea piramidă a alimentelor era utilă oamenilor. La ora actuală, noi trebuie să ne schimbă complet viziunea asupra nutriţiei. Deşi revizuită, piramida alimentelor acordă o importanţă disproporţionată anumitor alimente în defavoarea altora (mult mai utile). După toate aparenţele, vor mai trece câteva decenii până când oamenii vor descoperi piramida corectă.

 

80.000 de mese

Ceea ce mâncăm contează. Un om obişnuit consumă în medie 80.000 de mese într-o viaţă. Pare mult, dar numai până când descompunem în elemente componente acest număr. Tu câte mese ai consumat alcătuite preponderent din fructe şi legume? De regulă, alimentele de origine vegetală proaspete sunt privite mai degrabă ca o garnitură la o masă principală: o banană tăiată felii deasupra cerealelor de dimineaţă sau o salată verde lângă o friptură la cină. Fiind atât de ocupaţi, de multe ori nici măcar nu ne mai amintim când am mâncat ultima dată fructe şi legume proaspete. Suntem convinşi că facem alegeri sănătoase, căci ne amintim că parcă am mâncat nişte spanac la cină sau câteva felii de măr, dar nu mai ţinem minte câte zile au trecut de la aceste mese. Chiar şi atunci când consumăm un aliment din cele patru categorii sacre, acesta nu este proaspăt, integral şi neprocesat, ci mai degrabă un cartof răscopt cu bacon şi smântână, sau căpşuni într-un desert suprasaturat cu sirop de porumb şi cu conservanţi.

Întreabă pe cineva de 90 şi ceva de ani câte fructe şi legume a mâncat înaintea apariţiei trendurilor şi reclamelor moderne care au schimbat dramatic obiceiurile alimentare ale oamenilor. Acesta îţi va răspunde cu siguranţă că a mâncat foarte multe fructe şi legume, căci înţelepciunea populară ştia cândva că aceste alimente, la care se adaugă plantele aromatice şi condimentele, plus cele sălbatice, sunt esenţiale pentru longevitate. Ele erau împărtăşite cu bucurie de către întreaga comunitate, nu considerate o corvoadă. Nu va mai trece mult şi oamenii suficient de norocoşi pentru a trăi vreme îndelungată nu vor mai putea spune că au consumat echivalentul a 15.000 de mese alcătuite din alimente din cele patru categorii sacre, ceea ce înseamnă mai puţin de 20% din totalul meselor dintr-o viaţă. Acest procent nu mai este însă suficient, cel puţin dacă doreşti să te protejezi de suferinţă, boli, oboseală şi depresie. Pur şi simplu, această dietă nu te mai poate susţine.

Nu vreau să spun cu asta că celelalte alimente sunt rele. Cu siguranţă, toate au valoarea lor unică. Diferenţa constă însă în faptul că alimentele din cele patru categorii sacre au o natură adaptogenă, fiind pline până la refuz cu fitonutrienţi capabili să vindece şi să repare viaţa, protejându-te astfel de cei patru factori care nu iartă şi de alte ameninţări la adresa sănătăţii care generează boli precum cancerul şi boala cardiovasculară. Prin urmare, ceea ce contează este să îţi echilibrezi dieta, profitând de orice ocazie de a consuma alimente care îţi pot schimba viaţa.

Cele patru categorii sacre au un trecut viu. Spre exemplu, afinele sălbatice conţin în genele lor o înţelepciune vindecătoare veche de mii de ani. Ele au supravieţuit de foarte mult timp la schimbările produse în mediul exterior. Primele afine sălbatice care au ajuns în America de Nord şi-au transmis cunoaşterea generaţiilor următoare, şi aşa mai departe. Prin urmare, afinele pe care le amestecăm într-un suc preparat la blender conţin informaţii de la sute de generaţii. La fel se petrec lucrurile şi cu alte plante integrale: capacitatea de adaptare face parte integrantă din ADN-ul lor. Indiferent dacă le mâncăm în forma lor sălbatică sau cultivată (verişoarele celor dintâi), noi avem astfel acces la o înţelepciune străveche pe care organismul nostru ştie în mod instinctiv cum să o pună în practică în beneficiul sănătăţii noastre.

Dacă doreşti să fii sănătos şi să trăieşti o viaţă îndelungată, consumă într-o mai mare măsură fructe, legume, plante aromatice şi condimente, precum şi plante sălbatice. Nu doar din când în când, ci zilnic, ba chiar de mai multe ori pe zi. Nu te lăsa distras de articolele şi reclamele (care se schimbă de la o zi la alta) care îţi spun ce să mănânci. La ora actuală, multă lume este îngrijorată din cauza proteinelor. Deşi aceste substanţe au importanţa lor (şi apropo, cele mai bune proteine din lume sunt cele din verdeţuri), adevăratele substanţe nutritive care ar trebui să ne preocupe sunt mineralele, oligoelementele, enzimele, coenzimele şi acizii graşi omega 3, la care se adaugă fitonutrienţi precum antocianinele, licopenul, clorofila, luteina, resveratrolul şi flavonoidele. Acestea sunt elementele care stau la baza procesului de supravieţuire, iar cele patru categorii sacre sunt încărcate până la refuz cu ele. Fără aceste substanţe nutritive, noi ratăm oportunităţi fantastice legate de sănătate. Dacă îţi doreşti să ai copii sănătoşi, hrăneşte-i în principal cu alimente din cele patru categorii sacre. Nu mai căuta alte răspunsuri, antidoturi sau pastile-minune. Aceasta este cheia.

Dacă ai consumat deja 40.000 de mese din totalul celor 80.000, din care au lipsit însă fructele şi legumele proaspete, înseamnă că ai mult de recuperat. Profită la maxim de mesele rămase.

 

Alimente pline cu lumină

Alimentele din cele patru categorii sacre nu conţin numai substanţele nutritive descoperite de ştiinţă, ci şi foarte multe elemente nedescoperite, dar fundamentale pentru contracararea provocărilor cu care ne confruntăm pe pământ. Aşa cum am precizat în capitolul precedent, lumina solară a scăzut foarte mult pe pământ. În urmă cu doar 200 de ani, mult mai multă lumină solară ajungea pe pământ. La ora actuală, o bună parte din ea este filtrată de ceaţa alburie datorată poluării, care acoperă cerul.

Dacă ai trecut vreodată printr-o iarnă grea într-un climat rece şi întunecat sau dacă ai avut o slujbă care te-a silit să stai foarte mult în casă, eventual cu draperiile trase, ştii cu siguranţă cât de neplăcută este privarea de lumină. Mintea cade în depresie, pielea devine palidă, sistemul imunitar slăbeşte – iar acestea sunt doar efectele cele mai uşor de detectat. Lumina soarelui conferă multe alte beneficii rămase nedescoperite stării de sănătate emoţională şi fizică, nu doar stimularea producţiei de vitamina D. Cu doar un strop în plus de lumină solară, noi obţinem automat mai multă vitamine A şi B, şi mai multe substanţe nutritive nedescoperite de ştiinţă; anxietatea noastră poate scădea, iar depresia noastră poate dispărea. Chiar şi procesul digestiv şi de metilare a substanţelor nutritive pentru a le converti în alte substanţe utile corpului devine mult mai eficient prin simpla expunere a pielii la soare.

În aceste condiţii, ce putem face pentru a avea parte de mai multă lumină solară? Dat fiind că scăderea acesteia este o realitate a zilelor noastre, cum ne putem adapta?

Noi putem aduce mai multă lumină în viaţa noastră prin consumarea alimentelor din cele patru categorii sacre. Pe măsură ce cresc, aceste plante absorb foarte multă lumină, pe care o colectează în forme concentrate, transmiţându-ne-o mai departe prin rădăcinile, tulpinile, frunzele şi fructele lor. Deşi cerul acoperit şi alte aspecte ale climei în schimbare îngreunează capacitatea recoltelor de a ajunge la potenţialul lor maxim, fructele, legumele, plantele aromatice şi condimentele, precum şi plantele sălbatice continuă să rămână extrem de puternice, căci sunt prin însăşi natura lor nişte luptătoare. Prin urmare, ele continuă să folosească lumina solară în beneficiul lor maxim, conţinând magia ei sacră. Iar apoi, ţi-o transmit ţie.

Cândva, oamenii înţelegeau acest proces. O portocală în cadoul de Crăciun este considerată un dar foarte valoros. Oamenii intuiau că dulceaţa şi lumina care se ascund sub coaja ei nu pot fi comparate cu nimic de pe pământ. La ora actuală, dacă un copil găseşte o portocală în cadoul lui de Crăciun, el se simte dezamăgit, căci nu se aştepta să primească fructe. Cu toate acestea, portocala nu şi-a pierdut nimic din putere. A sosit timpul să ne conectăm din nou cu înţelepciunea strămoşilor noştri, redescoperind miracolul din plantele integrale.

Încă şi mai bine ar fi dacă am merge chiar mai departe. În timp ce strămoşii noştri care nu trăiau într-un climat favorabil portocalilor erau nevoiţi să se mulţumească cu un singur fruct de sărbători, la ora actuală nu mai suntem la fel de limitaţi. Cu toţii avem în apropiere un supermarket bine aprovizionat cu fructe şi legume aduse din toată lumea pe întreaga durată a anului. În acest fel, putem servi practic în fiecare zi o gustare cu spanac, reamintindu-ne astfel de menirea noastră în această viaţă. La fel de bine, de putem dedulci oricând dorim cu sucul delicios şi lipicios al mandarinelor, care ne poate modifica vibraţia energetică, sau cu un fruct de mango, care ne poate schimba literalmente perspectiva asupra vieţii într-un moment de deznădejde.

Chiar dacă nu mai avem acces la aceeaşi cantitate de lumină solară ca şi strămoşii noştri, noi ne putem adapta la această schimbare. Consumul alimentelor din cele patru categorii sacre echivalează cu o baie de lumină. Celulele noastre absorb această lumină, pe care o emană apoi către restul corpului, inclusiv către creier, sub forma energiei şi a forţei vitale. Oricât de mult ai căuta, nu vei găsi niciodată un răspuns mai bun pentru adaptarea la această lume aflată într-o schimbare rapidă.

 

Apa vie

Apa este direct conectată cu hrana pe care o consumăm. Dacă nu ar exista apă, nu ar exista nici alimente. Pe de altă parte, dacă dispunem de apă, dar nu într-o formă integrală, problemele se vor ţine lanţ. Am tras în capitolul precedent un semnal de alarmă în privinţa apei de ploaie. Realitatea tristă este că rezerva de apă a planetei noastre şi-a pierdut mult din vitalitate.

Cum ne putem adapta la acest adevăr? La fel: prin consumul unor cantităţi mai mari de alimente din cele patru categorii sacre. Aceste plante au capacitatea miraculoasă de a reda vitalitatea apei. În capitolul următor îţi voi dezvălui o serie de secrete uimitoare referitoare la apa din plantele proaspete. Până atunci, tot ce trebuie să ştii este că cele patru categorii sacre de alimente te pot ajuta în privinţa deficitului apei de ploaie. Spre deosebire de alte surse alimentare, aceste plante nu sunt stagnante, ci se adaptează la unison cu schimbările produse în această lume. Singurul lucru pe care nu îl pot face ele este să vorbească efectiv şi să ne explice de ce avem nevoie de ele.

Ecosistemul nostru ştie că ploaia este deficitară. La fel şi plantele din cele patru categorii sacre. Ştiinţa încă nu a descoperit că rădăcinile, tulpinile, frunzele, florile şi fructele acestor plante sesizează toate schimbările produse în mediul exterior, făcând apoi efortul de a compensa şi de a se adapta. Atunci când micronutrienţii din apa de ploaie (care altfel ne-ar fi inaccesibili) ajung în rădăcinile şi în frunzele acestor plante, acestea îi activează şi îi transformă astfel încât să îi putem consuma, umplându-ne de întreaga putere vindecătoare a apei, oricât de devitalizată a fost ea când a căzut pe pământ. Simultan, pământul face tot ce îi stă în puteri pentru a revitaliza apa de ploaie care ajunge în sol.

Dacă vom consuma suficiente fructe, legume, plante aromatice şi condimente, precum şi plante sălbatice proaspete, şi noi ne vom putea adapta mai uşor. Nu vreau să spun cu asta că nu mai trebuie să mănânci nimic altceva decât alimente din cele patru categorii sacre, ci doar că ai o nevoie mai mare ca oricând să te fereşti de alimentele procesate, înlocuindu-le cu mai multe alimente de origine vegetală proaspete, delicioase, hrănitoare şi bogate în apă vie. Aceasta este singura soluţie care mai există la ora actuală pentru procurarea apei vii şi a celorlalte elemente nutriţionale de care are nevoie organismul.

 

Luptă-te cu cei patru factori care nu iartă cu ajutorul alimentelor din cele patru categorii sacre

Aş putea vorbi la infinit despre beneficiile nutriţionale ale alimentelor din cele patru categorii sacre. Aceste plante stăpânesc ca nimeni altcineva pe pământ arta adaptării la schimbare, oferindu-ne nu sprijin nepreţuit în toate domeniile, pe care nu îl putem obţine din nici o altă sursă. Mai mult decât atât, dacă te temi de pericolele celor patru factori care nu iartă, ale radiaţiilor, metalelor grele toxice, exploziei virale şi DDT-ului, aceste plante sunt răspunsul de care ai nevoie. Fiecare din aceste 50 de plante combate cei patru factori care nu iartă în propria sa manieră, fie prin fortificarea corpului tău astfel încât să devii mai puţin susceptibil la ei, fie prin contracararea directă a acestor invadatori, astfel încât să nu îţi poată face rău. În scurt timp vei afla mai multe despre fiecare din cele 50 de alimente capabile să îţi schimbe viaţa, inclusiv despre substanţele nutritive şi proprietăţile care le conferă aceste puteri vindecătoare. Până atunci însă, îţi propun să analizăm câteva componente critice care fac ca aceste alimente să ne fie cei mai buni aliaţi în lupta împotriva celor patru factori care nu iartă.

 

Antioxidanţii necesari pentru anti-îmbătrânire

Atunci când citeşti despre fitonutrienţii din această carte, trebuie să ştii că marea majoritate acţionează inclusiv ca antioxidanţi. Cu siguranţă ai auzit de antioxidanţi. Importanţa acestora şi tipologiile care există din abundenţă în fructe, legume, plantele aromatice şi condimente, precum şi plantele sălbatice, depăşeşte cu mult tot ce a descoperit până acum ştiinţa. Procesul de oxidare este o reacţie chimică a ţesuturilor organismului atunci când acestea au de-a face cu un invadator, respectiv cu o toxină. Pe lângă toxine, care pot provoca daune foarte mari, radicalii liberi fac ravagii în organism, deteriorând celulele şi accelerând procesul de îmbătrânire. Oxidarea metalelor grele toxice din creier este cu deosebire nocivă, fiind adeseori principala cauză a ceţii mentale, pierderilor de memorie, demenţei senile şi bolii Alzheimer. Dacă în creier sunt prezente inclusiv radiaţii şi DDT, acestea ucid ţesutul cerebral, făcându-l să se oxideze mult mai rapid. Ei bine, antioxidanţii luptă cu aceste procese. Prin urmare, ori de câte ori te gândeşti la antioxidanţi, asociază-i cu procesul anti-îmbătrânire. Ei formează legături chimice cu toxinele şi cu radicalii liberi, ţinându-se de aceşti invadatori ca timbrul de scrisoare şi împiedicându-i să oxideze ţesuturile corpului, până când sunt eliminaţi din organism.

 

Rezervele de glucoză

Corpul se bazează pe creier şi pe ficat pentru menţinerea unor nivele adecvate de glucoză. Acestea asigură funcţii absolut vitale, cum ar fi stabilizarea glicemiei din sânge atunci când iei mese prea rare şi alimentarea creierului în perioadele de procesare mentală şi de descărcare emoţională. Dat fiind ritmul vieţii moderne, creierul nostru munceşte mai mult ca oricând, generând foarte multă activitate electrică. Aşa cum un calculator se poate supraîncălzi din cauza procesării prea multor date, acelaşi lucru i se poate întâmpla şi creierului nostru. Şi cum metalele grele toxice sunt conductoare foarte bune de căldură, atunci când acestea sunt prezente în creier, temperatura în interiorul acestuia creşte şi mai mult.

Pentru a contracara acest lucru, creierul are nevoie de o cantitate de 2-3 ori mai mare de zahăr natural decât în mod normal. Glucoza şi fructoza biodisponibilă[4] în alimentele din cele patru categorii sacre – îndeosebi în fructe şi în mierea neprocesată – reprezintă principalul combustibil care îl poate ajuta să facă faţă provocărilor zilei. Departe de a fi ceva de temut, zahărul natural din alimentele integrale este ca o briză proaspătă care contracarează căldura electrică din creier. El acţionează inclusiv ca un văl protector pentru ţesutul cerebral, ferindu-l de traume. Fără un flux constant de alimente precum pepenii, apa de cocos, sucul proaspăt de portocale şi curmalele, există o probabilitate foarte mare ca numeroase funcţii fiziologice să conducă la supraîncălzire în încercarea necontenită de a combate cei patru factori care nu iartă.

Glucidele naturale din alimentele capabile să îţi schimbe viaţa sunt asociate cu numeroşi fitonutrienţi extrem de puternici. Prin urmare, atunci când sângele tău furnizează glucoză organelor, acestea nu beneficiază numai de zahărul propriu-zis, ci şi de un combustibil nepreţuit care le ajută să combată mai bine cei patru factori care nu iartă. În combinaţie cu sărurile minerale, glucoza este principalul motiv pentru care putem exista pe această planetă.

 

Miracolul sărurilor minerale

Pentru ca organismul nostru să poată funcţiona în mod optim, este important ca alimentele pe care le consumi să conţină suficiente săruri minerale. Lămâile, apa de cocos şi unele legume precum ţelina şi spanacul furnizează forme biodisponibile de potasiu, sodiu şi clor, care au un rol hotărâtor în menţinerea unui organism puternic, capabil să lupte cu cei patru factori care nu iartă şi cu alţi invadatori. De asemenea, aceste alimente sunt bogate în săruri ale oligoelementelor, care conţin multe minerale după care tânjeşte organismul, în forma lor biodisponibilă (pe multe dintre acestea ştiinţa nu le-a descoperit încă).

Sărurile minerale permit informaţiilor să circule prin corp, astfel încât acesta să se poată echilibra indiferent prin ce circumstanţe trece. Ele joacă un rol decisiv pentru electricitatea creată de inimă şi de creier, care guvernează toate celelalte organe din corp. Sărurile minerale îi permit inimii să bată şi creează neurotransmiţătorii necesari transmiterii informaţiilor de la un punct la altul din creier, adică de la un neuron la altul. (Imaginează-ţi gândurile ca pe nişte bărci şi sărurile minerale ca fiind oceanul; dacă oceanul seacă, bărcile nu mai pot ajunge nicăieri.) Sărurile minerale menţin buna funcţionare a glandelor suprarenale şi a rinichilor, şi creează acidul clorhidric din stomac, care permite descompunerea şi asimilarea alimentelor ingerate.

Un alt rol al sărurilor minerale constă în reglarea temperaturii corpului. Ele împiedică supraîncălzirea organismului, dar şi răcirea excesivă a acestuia. Fără sărurile minerale, noi am fi predispuşi la o deshidratare continuă, la edeme grave şi la o diureză inadecvată. Ele sunt fundamentale pentru menţinerea noastră în viaţă, astfel încât să fim pregătiţi pentru orice circumstanţe.

 

Vitamina B12

Alimentele din cele patru categorii sacre nu sunt importante numai pentru componentele pe care le conţin, ci şi pentru ceea ce se află pe ele. Frunzele şi coaja fructelor şi legumelor sunt acoperite cu o peliculă probiotică cu totul specială. Personal, numesc aceste biotice microorganisme elevate, întrucât acoperă suprafaţa de deasupra solului a alimentelor de origine vegetală nespălate (sau clătite uşor). Spre deosebire de probioticele produse în fabricile de medicamente şi de organismele din sol, microorganismele elevate pot supravieţui procesului digestiv, ajungând până în ileu, porţiunea finală a intestinului subţire, care produce vitamina B12, absolut esenţială pentru buna funcţionare a organismului.

De bună seamă, trebuie să fii atent cu alimentele pe care le consumi fără a le spăla. Cele mai bune surse sunt alimentele din grădina ta organică, germenii produşi acasă şi fermierii organici în care ai încredere. Dacă îţi cumperi mere date cu ceară de la supermarket, merită să le freci bine înainte de a le consuma. Oricum, produsele de origine vegetală din agricultura convenţională nu sunt surse foarte bune de biotice elevate, întrucât ceara şi pesticidele folosite în procesul de creştere au interferat deja cu pelicula naturală de microorganisme benefice. Pe de altă parte, dacă ai un produs vegetal crescut fără substanţe chimice şi contaminante, care nu este foarte murdar, o clătire uşoară este de regulă suficientă, fără a afecta pelicula de microorganisme elevate (la urma urmelor, acestea supravieţuiesc fără probleme ploii naturale). Prin urmare, foloseşte-ţi instinctul pentru a-ţi da seama ce alimente nespălate poţi consuma.

Din punct de vedere istoric, oamenii au mâncat dintotdeauna fructe, legume şi plante aromatice culese direct de pe câmp, din grădină sau din sălbăticie, aşa că strămoşii noştri beneficiau de un nivel mult mai ridicat de biotice elevate. Acesta este unul din motivele pentru care problemele cerebrale, tulburările digestive, bolile autoimune şi multe alte boli cronice erau mult mai puţin prevalente în acele timpuri. Deşi generaţiile de dinaintea noastră aveau un acces mult mai limitat la alimente proaspete în timpul iernii decât noi, nivelul ridicat al bioticelor elevate din dieta lor de primăvara până toamna le ajutau să reziste mult mai bine în perioadele în care aceste microorganisme vitale erau mult mai rare. La ora actuală, alimentele ambalate şi ritmul rapid al vieţii ne-au distras complet, împiedicându-ne să mai beneficiem de alimente bogate în biotice elevate.

Aproape toţi oamenii care trăiesc la ora actuală sunt deficitari în vitamina B12 (chiar dacă nivelul vitaminei B12 din sângele lor pare să fie normal sau chiar crescut în analizele sângelui; află mai multe informaţii din capitolul intitulat „Mode şi trenduri nesănătoase legate de sănătate”). Această situaţie este generalizată în lume. Unul din motivele pentru care vitamina B12 deficitară trebuie readusă la un nivel normal (cu ajutorul bioticelor elevate) este acela că aceasta reduce nivelul homocisteinei din organism, lucru care se traduce prin mai puţine inflamaţii. În plus, vitamina B12 produsă cu ajutorul bioticelor elevate este vitală pentru sănătatea creierului, întrucât fortifică neurotransmiţătorii, stimulează funcţia mentală şi ţine la distanţă depresia.

Fără B12, omul moare. Atât de importantă este această vitamină. Ea este ca un baraj care blochează un rezervor masiv de apă poluată (cei patru factori care nu iartă), care altminteri ar inunda oraşul de la bază (corpul), punând în pericol viaţa. Atunci când ai o dietă bogată în B12, barajul devine mai puternic, iar cei patru factori care nu iartă nu îţi mai pot face nici un rău. Ei sunt ţinuţi la distanţă, dincolo de barajul B12, unde se petrec diferite procese esenţiale, inclusiv construirea sistemului imunitar, întreţinerea organelor şi recuperarea stării mentale şi emoţionale după trecerea printr-o traumă mai mare sau mai mică.

Prin urmare, bioticele elevate de care depinde producţia de vitamina B12 chiar în organismul tău joacă un rol decisiv în adaptarea la lumea modernă. Aceste microorganisme prietenoase ne ajută în foarte multe feluri, umplându-ne de vitalitate. De fapt, ele reprezintă unul din principalele motive pentru care cele patru categorii sacre sunt numite astfel: sacre.

 

Înainte şi în sus

Dacă ţi se pare că ai rămas blocat pe marginea drumului şi că nu mai poţi avansa, alimentele din această carte sunt pentru tine. Alimentele din cele patru categorii sacre sunt precum tehnologia care ar revoluţiona cauciucurile despre care am vorbit mai devreme. Aşa cum am mai spus, aceste plante sunt nişte veritabile campioane ale adaptării şi progresului. Atunci când le integrezi în dieta ta, natura lor adaptogenă devine parte integrantă din tine. Ele nu numai că combat activ cei patru factori care nu iartă, stresul şi alte provocări pe care le-am menţionat în capitolul anterior, dar te ajută inclusiv să te transformi în bine, astfel încât să te descurci mai uşor cu dificultăţile care îţi ies în cale şi să cunoşti succesul.

Deşi par atât de umile la prima vedere, fructele, legumele, plantele aromatice şi condimentele, precum şi plantele sălbatice, reprezintă cea mai avansată resursă la care ai acces. Vei afla mai multe informaţii despre puterile lor ascunse din paginile următoare, inclusiv despre suportul lor emoţional şi spiritual, dar şi despre transformarea fizică la care conduc ele. Prin urmare, prinde-ţi centura şi pregăteşte-te pentru călătoria care urmează, căci dacă vei integra aceste alimente în viaţa ta, vei ajunge departe!

 

Hrană pentru suflet

În calitate de fiinţă umană, este dreptul tău divin să te desfeţi cu ceea ce mănânci. Este un proces cât se poate de normal să laşi alimentele consumate să îţi mângâie sufletul, fără a plăti mai târziu un preţ pentru acest lucru. Acest lucru nu numai că este permis, dar este chiar inerent în natură. Omul nu a fost creat pentru a-şi transcende dorinţa de a mânca lucruri bune. Dimpotrivă, el este înzestrat cu o foame nu doar fizică, ci şi emoţională şi spirituală.

Este foarte adevărat însă că nu toate alimentele îţi pot oferi susţinerea pe care ţi-o doreşti. Gogoşile care miros a paradis la patiseria care îţi iese în cale în drum spre serviciu îţi oferă o satisfacţie de moment, făcându-te să uiţi de griji şi de disperare, căci zahărul rafinat şi grăsimile pe care le conţin îţi blochează creierul, dar după ce vei ieşi din această stare de euforie narcotică va trebui să plăteşti un anumit preţ: creşterea colesterolului, lărgirea taliei şi o uşoară senzaţie comatoasă de-a lungul restului zilei.

Există totuşi anumite alimente, mai exact, cele din cele patru categorii sacre, care sunt oferite direct de Mama Pământ, având nenumărate beneficii, care transcend simpla nutriţie fizică. Ele îţi oferă în egală măsură o stare de confort de moment, dar şi o serie de beneficii pe termen lung pe care nu le-ai fi crezut niciodată posibile. Dacă ştii cum să te foloseşti de secretele lor, aceste alimente pot avea inclusiv un efect asupra oamenilor din jurul tău, uneori prin simpla expunere a lor pe masa din bucătărie în timpul unei conversaţii dificile!

Prin urmare, în partea a doua a cărţii vei descoperi că toate fructele, legumele, plantele aromatice şi condimentele, precum şi plantele sălbatice, oferă anumite beneficii emoţionale, dar şi o lecţie spirituală. Alimentaţia nu trebuie să fie neapărat o fugă de îndatoririle tale superioare. Dacă vei integra alimentele din cele patru categorii sacre în viaţa ta, acestea vor deveni parte integrantă din procesul iluminării tale! Gândeşte-te la forţele misterioase care transformă o sămânţă căzută în noroi, făcând-o să producă peste timp nişte struguri parfumaţi şi aromaţi. Nimic nu poate depăşi integrarea acestui miracol în corpul tău. Dumnezeu a creat aceste alimente pentru a te hrăni în moduri la care nu te-ai fi gândit niciodată, iar îngerii veghează asupra lor pentru a superviza aceste recolte despre care ştiu că sunt absolut vitale pentru viitorul umanităţii.

Fiecare aliment capabil să îţi schimbe viaţa are o serie de caracteristici vindecătoare particulare. Toată lumea ştie că vitamina C din portocale combate răceala. Într-o manieră similară, există alimente care combat toate bolile „metafizice”. Astfel, există fructe care ne ajută să ne găsim prieteni autentici, legume care ne ajută să ne regăsim speranţa atunci când suferim după o pierdere dureroasă, plante aromatice şi condimente care ne ajută să ne cultivăm preţuirea de sine şi plante sălbatice care ne ajută să ne păstrăm până la adânci bătrâneţi amintirile. Nu este vorba de nişte simple lecţii abstracte pe care ni le predau fructele şi legumele atunci când ne gândim la ele, ci de nişte proprietăţi concrete care devin parte integrantă din noi atunci când le consumăm. La fel ca uneltele dintr-o trusă, noi putem apela la diferite alimente vindecătoare ori de câte ori trecem printr-o perioadă mai dificilă.

Există de asemenea secrete legate de dinamizarea sufletului de către alimentele din cele patru categorii sacre, cum ar fi adevărul pe care nimeni nu îl cunoaşte că o parte din apa pe care o conţin acestea are un efect concret asupra stării noastre de sănătate emoţională şi spirituală. Mai mult, există tehnici pe care le poţi folosi pentru a amplifica efectele vindecătoare ale alimentelor pe care le consumi. Vom vorbi imediat despre toate aceste lucruri. Pe măsură ce vei citi restul capitolului prezent şi întreaga carte, revenind apoi la viaţa de zi cu zi, reaminteşte-ţi că alimentele sunt menite să îţi bucure sufletul şi viaţa. O alimentaţie sănătoasă nu trebuie să fie neapărat un exerciţiu de asceză. Noi ne-am obişnuit atât de tare să citim articole despre nutriţie care nu vorbesc decât despre fibre, tensiunea sanguină şi conţinutul de sodiu, încât uităm că atunci când ne hrănim corect, alimentele ne hrănesc pe toate nivelele, nu doar pe cel fizic – şi că merităm acest lucru.

 

Alimentele şi sentimentele

Când vine vorba despre alimente şi sentimente, există două capete ale spectrului. Pe de o parte, există viziunea tradiţională asupra alimentelor care mângâie sufletul: macaroane cu brânză, pui la cuptor şi plăcinte pufoase. Dacă am avut o zi (sau o săptămână, sau o lună) stresantă, un sandvici, un cheeseburger sau o pizza ni se par cele mai indicate alimente pentru a uita de griji şi de apăsări. În bună măsură, acest mecanism este datorat dependenţei (similare celei narcotice), căci aceste alimente pot crea impulsul necontrolat de a mânca excesiv. În cazul altora, nu este vorba de o dependenţă, ci de o amintire din trecut, când eram copii şi bunica făcea fursecuri la cuptor, care umpleau întreaga casă cu mirosul lor de scorţişoară. Prin urmare, după ce vorbim la telefon cu un părinte care îmbătrâneşte şi nu se simte bine, simţim pur şi simplu nevoia să ne dedulcim cu un astfel de fursec, în amintirea vremurilor frumoase din copilărie.

Există apoi abordarea alimentelor privite ca un combustibil. La acest capăt al spectrului, noi încercăm să ne privăm de orice emoţie asociată cu mâncarea, decizând raţional ce alimente dorim să consumăm, pornind exclusiv de la conţinutul lor nutriţional. Ajungem să ne spunem astfel că este o formă de iluminare să nu te bucuri de mâncarea pe care o consumi şi că emoţiile trebuie simţite, nu amorţite cu ajutorul hranei. Această mentalitate îi face pe oameni să se ferească de gustări, să stea ore întregi fără să mănânce şi să trăiască cu prafuri proteice care au un gust de noroi. Această abordare poate conduce la tulburări alimentare şi la restricţionarea alimentelor până la un punct care produce stres, din cauza luminii negative în care îţi priveşti propriul corp. Din păcate, această perspectivă îi sperie pe mulţi amatori care şi-ar dori să mănânce mai sănătos, ba chiar sunt conştienţi de această necesitate, dar ideea de a mânca numai morcovi îi sperie, răpindu-le întreaga bucurie a vieţii.

Scopul meu este să te informez că trebuie să găseşti un echilibru între aceste două extreme. Există un element secret pe care îl conţin alimentele vindecătoare din această carte, pe care nimeni nu îl cunoaşte. Aceasta este cheia care te poate conduce la o alimentaţie sănătoasă, răspunsul pe care l-ai aşteptat dintotdeauna, legat de posibilitatea de a-ţi găsi alinarea emoţională şi împlinirea spirituală, simultan cu recuperarea şi vindecarea fizică.

 

Apa co-factor pentru purificarea sufletului

Ştiai că există o diferenţă uriaşă între o prună uscată şi una proaspătă? Orice om ştie că dacă lasă prea mult timp o salată pe masă, aceasta începe să se veştejească, sau că seceta reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări la adresa recoltelor.

De ce? Deoarece conţinutul în apă al produselor de origine vegetală este unul din elementele lor definitorii. Deşi alimentele deshidratate au utilitatea şi rostul lor, apa din fructele, legumele, plantele aromatice şi cele sălbatice proaspete posedă calităţi vindecătoare absolut incredibile. Ceea ce nu se ştie încă la ora actuală pe pământ este că există două tipuri diferite de apă. Acestea sunt structurate diferit, conţin informaţii diferite şi au sisteme diferite de transfer al beneficilor vindecătoare. Nu toate tipurile de apă servesc aceloraşi scopuri şi nu toate ajung în aceleaşi locuri din corp.

Primul tip de apă, care se găseşte în interiorul tuturor alimentelor proaspete din cele patru categorii sacre este apa hidrobioactivă. Această apă conţine substanţele nutritive dătătoare de viaţă care susţin sănătatea fizică. Ea hidratează celulele mai bine decât orice alt tip de apă. Apa hidrobioactivă sau vie este motivul pentru care foarte mulţi oameni adaugă instinctiv puţin suc de lămâie sau câteva felii de castravete la o carafă cu apă. Alţii simt nevoia să bea nişte apă de cocos, un suc proaspăt sau un shake de fructe cu apă după ce fac exerciţii fizice, pentru că, aşa cum îi sugerează şi numele, această apă regenerează corpul, hrăneşte sângele şi conferă foarte multă energie.

Există apoi un tip de apă încă nedescoperit: apa co-factor. Acest tip de apă vie conţine informaţii care ajută la restaurarea sufletului şi spiritului, inclusiv la hrănirea emoţiilor. Apa hidrobioactivă şi apa co-factor coexistă în legumele şi fructele proaspete, dar sunt ţinute separat la nivel celular, la fel ca un fagure ai cărui pereţi separă micile compartimente pe care le creează. Dacă un urs îşi bagă ghearele într-un stup, fagurele se rupe şi mierea începe să curgă, adunându-se din toate compartimentele. La fel se petrec lucrurile la nivel micro atunci când muşcăm dintr-un măr. Pereţii celulari care divid apa hidrobioactivă de cea co-factor se rup, iar sucurile se reunesc. Corpul nostru este însă capabil să recunoască ambele tipuri de apă, folosindu-le în moduri diferite.

Toate aceste lucruri nu sunt descoperite de ştiinţă, căci atunci când fructele şi legumele sunt studiate în laboratoare, instrumentele folosite pentru a lua mostre rup pereţii celulari, la fel cum procedează dinţii noştri. Chiar şi o seringă minusculă are acest efect. Prin urmare, apa conţinută de legume şi fructe este studiată ca o singură componentă. De altfel, ştiinţa nu prea se dă în vânt după studierea aspectelor spirituale ale alimentelor, aşa că nu ni se vorbeşte decât despre conţinutul său nutriţional fizic. Cercetările ar avansa foarte mult dacă oamenii de ştiinţă ar aborda studiul apei din alimentele de origine vegetală vii (proaspete), la fel cum studiază sângele şi limfa din corpul uman: separate, şi totuşi împreună.

Apa co-factor este la fel de importantă ca şi cea hidrobioactivă, întrucât conţine oligoelemente, săruri minerale, enzime şi fitonutrienţi care hrănesc fiinţa umană la nivel spiritual şi emoţional. Menţinerea în viaţă a sufletului este la fel de importantă ca şi cea a corpului. Prin urmare, este extrem de important să înţelegem că apa vie din alimentele ce fac parte integrantă din cele patru categorii sacre ne hrăneşte pe toate nivelele.

 

Ritualuri pentru amplificarea vitalităţii din alimentele de origine vegetală

Alimentele din cele patru categorii sacre ne ajută ori de câte ori le consumăm, indiferent dacă suntem conştienţi sau nu de acest lucru. Menirea lor este să îmbunătăţească toate aspectele vieţii noastre, şi ele chiar fac acest lucru, indiferent dacă noi le apreciem sau nu. Pe de altă parte, există anumiţi paşi concreţi pe care îi putem face pentru a amplifica aceste efecte benefice şi energiile lor care susţin viaţa.

 

Cultivă-ţi propriile alimente vindecătoare

Cultivarea propriilor alimente de origine vegetală ar putea fi cel mai bun lucru pe care îl poţi face vreodată pentru tine, la nivel fizic, spiritual şi emoţional. Grădinăritul poate fi transformat într-o meditaţie capabilă să îţi transforme întreaga fiinţă. Această metodă de punere în contact cu Mama Pământ vindecă şi purifică sufletul. În plus, reprezintă un exerciţiu fizic minunat, oferindu-ţi şansa de a avea acces la cele mai proaspete alimente organice, fără substanţe chimice, dar şi de a introduce în organismul tău bioticele elevate atât de necesare stării de sănătate.

Pe lângă aceste beneficii extraordinare, mai există un secret pe care nimeni nu îl cunoaşte deocamdată pe pământ: atunci când îţi cultivi propriile alimente, acestea se adaptează la nevoile tale specifice. Fiecare frunză de coriandru, fiecare bobiţă de zmeură şi fiecare castravete îţi va purta semnătura energetică. Spre exemplu, dacă plantezi o sămânţă de kale, planta va creşte ştiind exact cine eşti şi de ce anume ai nevoie, pe toate nivelele. Dacă eşti bolnav, ea intuieşte de ce anume suferi, chiar dacă nu ai aflat încă diagnosticul exact pentru simptomele tale (şi chiar dacă nici măcar nu ştii că eşti bolnav). Atunci când îngrijeşti planta – când o uzi, când o hrăneşti şi când o cureţi de buruieni – varza kale ajunge să te cunoască în profunzime, creând un amestec de substanţe nutritive perfect adecvate nevoilor tale individuale. Când vei culege în sfârşit frunzele ei creţe şi le vei transforma într-o salată, aceasta va fi cea mai hrănitoare salată pe care ai putea-o mânca vreodată, întrucât îţi va furniza exact substanţele nutritive de care ai nevoie, în proporţia ideală pentru tine.

La fel se petrec lucrurile şi cu nevoile tale la nivel sufletesc. Dacă sufletul tău este fracturat, dacă treci printr-o perioadă dificilă sau dacă îţi pui la îndoială menirea pe acest pământ, plantele te pot ajuta să te regăseşti. Ele doresc să te ajute să te vindeci pe toate nivelele, aşa că acumulează exact elementele şi energia de care ai nevoie pentru a-ţi echilibra emoţiile. Pe scurt, plantele pe care le cultivi personal te vor proteja cu o devoţiune fără egal. Se întâmplă uneori să încercăm să ne bucurăm de momentul prezent, dar să nu fim lăsaţi să ne relaxăm de amintirile noastre din alte perioade mai puţin plăcute. De multe ori, noi nu putem găsi ascultători adecvaţi pentru aceste nevoi ale sufletului nostru, care să ne asculte cu adevărat povestea şi să ne spună exact ceea ce simţim nevoia să auzim. Chiar dacă nu putem să ne vindecăm întotdeauna relaţiile cu oamenii din trecutul nostru, ceea ce putem face este să sădim aceste seminţe mititele în sol, îngrijindu-le şi ajutându-le să devină plante mature pline de vitalitate, care vor dori să ne mulţumească pentru că le-am îngrijit îngrijindu-ne la rândul lor.

Să spunem că ai suferit dintotdeauna şi că te-ai simţit invizibil pentru oamenii din jurul tău, după care citeşti în această carte despre cartofi că aceştia te pot ajuta atunci când te simţi călcat în picioare. Prin urmare, plantezi câţiva cartofi într-o grădină a comunităţii tale locale. În lunile în care îţi vizitezi lotul, tratându-l cu îngrăşăminte organice, udându-l atunci când nu plouă şi ferindu-l de dăunătorii care ţi-ar putea distruge recolta, plantele vor creşte receptând vibraţiile tale. Astfel de plante sunt cei mai buni prieteni ai omului, singurele care îl ascultă cu adevărat. Ele intuiesc experienţele din copilăria ta, care te-au făcut să te simţi ignorat, şi evenimentele din anii de adult care ţi-au cimentat această frustrare. Când vine ziua în care poţi băga în sfârşit lopata în pământ pentru a scoate la lumină comorile ascunse în acesta, masa pe care ţi-o vei prepara acasă fierbând în abur aceşti cartofi noi îţi va hrăni sufletul ca nimic altceva. Simultan, ea va depista orice infecţie cu E. coli din intestinele tale, care s-ar putea transforma în boala lui Crohn dacă nu va fi eradicată din primele sale faze. Dacă vei continua să găteşti aceşti cartofi cultivaţi de tine în săptămânile următoare, ei vor continua să îţi protejeze corpul de diferiţi invadatori microscopici, alinându-ţi simultan rănile spirituale. Asta numesc eu hrana supremă pentru suflet.

 

Încarcă-ţi alimentele cu propria energie

Se poate întâmpla să nu ne putem cultiva singuri alimentele, fie din constrângeri legate de climă, de timp şi de spaţiu, fie din alte motive pragmatice. Suntem nevoiţi astfel să ne cumpărăm alimentele de la piaţă sau de la supermarket, dar dorim totuşi să ne bucurăm de beneficiile vindecătoare maxime ale acestora. Problema este că exact motivul care face ca alimentele cultivate în grădina personală să fie atât de benefice pentru cel care le cultivă face ca cele cultivate de alţii să recepteze vibraţia acestora, nu a ta.

De la fermierii care au plantat seminţele la muncitorii agricoli, la transportatori, la angajaţii magazinului şi la toţi cumpărătorii care au pus mâna pe ele, o singură căpăţână de broccoli sau o singură crenguţă de rozmarin trec practic prin foarte multe mâini. Ele sesizează toate nevoile acestora şi se adaptează la nivel energetic pentru vindecarea lor. Pentru a contracara aceste efecte şi pentru a-ţi impregna cumpărăturile alimentare cu propria semnătură energetică, există câteva tehnici precise, care depăşesc cu mult simpla preparare a hranei cu iubire şi cu recunoştinţă. Aceste tehnici te ajută să consumi alimentele cele mai benefice pentru nevoile tale particulare, la nivel fizic şi sufletesc. Deşi cele mai bune rezultate sunt obţinute prin aplicarea tuturor celor trei tehnici de mai jos, chiar şi una singură poate avea un efect extrem de puternic.

·         Atinge de mai multe ori pe zi preţioasele alimente. Ori de câte ori treci pe lângă nişte fructe lăsate pe masă să se coacă sau ori de câte ori deschizi frigiderul, atinge toate produsele alimentare, la fel cum ai face cu un animal de companie, conectându-te şi stabilind astfel un contact personal cu ele.

·         Vorbeşte-le alimentelor, ca şi cum ar fi nişte persoane dragi. Spune-le: „Aţi fost cultivate pentru mine. Suntem predestinaţi să fim împreună. A existat o mică întârziere, dar acum ne-am reunit în sfârşit”.

·         Înainte de a tăia sau de a prepara un fruct, o legumă, o plantă aromatică, un condiment sau o plantă sălbatică, ţine-o în mână timp de 30 de secunde pentru a se pune la unison cu tine şi cu nevoile tale.

 

Interpretarea poftelor alimentare

Mi-aş dori să îţi pot spune că poftele sunt întotdeauna un mesaj de la corpul tău legat de alimentele de care ai cea mai mare nevoie în momentul respectiv. Din păcate, nu este însă cazul. Mintea şi corpul nostru au fost condiţionate ani la rând prin reclame, dezinformare, evenimente sociale şi nenumărate mese şi gustări nesănătoase, făcându-ne să uităm de ceea ce ne hrăneşte cu adevărat. De cele mai multe ori, poftele au mult mai multe în comun cu emoţiile noastre din momentul respectiv decât cu ceea ce are nevoie corpul nostru. Prin urmare, ele nu ne spun atât ce avem nevoie, cât ce ne dorim.

Aşa cum spuneam mai devreme, nu este nimic în neregulă în a mânca pentru a-ţi mângâia inima, dar trebuie să te eliberezi din capcana poftelor şi să înveţi (mai întâi intelectual, vezi partea a doua a cărţii de faţă) ce anume îţi poate ajuta cel mai mult inima. Poftele nu sunt atât de explicite cum par. Ele au propriul lor limbaj, iar noi trebuie să învăţăm să le interpretăm corect.

Să spunem că te simţi neapreciat la serviciu. Ai aşteptat toată dimineaţa să fii selectat pentru un proiect care crezi că ţi se potriveşte la modul ideal. La ora 11:00 primeşti un email cu lista celor selectaţi, iar numele tău nu apare pe el. Ţi se face brusc poftă de un cheeseburger. Îţi spui imediat că trebuie să îţi cumperi unul, întrucât corpul tău îţi transmite pe această cale că ai nevoie de fier pentru vigoare.

În realitate, un cheeseburger cu bacon nu te va ajuta cu nimic. Dimpotrivă, conţinutul său ridicat de grăsime îţi va da o stare de amorţeală, încetinindu-ţi creierul, iar munca ţi se va părea şi mai deprimantă. Este important să analizezi întotdeauna pofta din spatele poftei. Ce anume aştepţi de la o astfel de masă? Nu cumva este vorba de sentimentul de confort şi mândrie pe care îl aveai când erai copil, iar părinţii te scoteau la un cheeseburger cu bacon ori de câte ori veneai acasă cu o notă bună?

Este posibil ca alimentul care te-ar ajuta cel mai mult în această situaţie să te surprindă, ba chiar să te facă să râzi: strugurii. Crede-mă însă că ştiu ce spun. Pus în faţa respingerii, gândul de a lua câteva boabe de strugure în gură pentru a-ţi alina inima pare ridicol, dar asta numai pentru că ai fost condiţionat să nu sesizezi adevărata valoare a acestui fruct. În secţiunea de mijloc a cărţii de faţă vei citi despre multe alimente pe care oamenii nu prea dau două parale sau la care nu se gândesc prea mult, iar strugurii reprezintă un astfel de exemplu. Adevărul este că ei conţin nişte micronutrienţi absolut esenţiali pentru suportul emoţional de care avem nevoie atunci când ne simţim dezamăgiţi. În plus, ei deţin informaţii divine care ne pot ajuta să ne croim o cale nouă şi să identificăm oportunităţi mai bune pentru noi înşine.

Mai mult decât atât, fructoza şi glucoza biodisponibile din struguri fac minuni pentru creierul tău. Acesta înfloreşte atunci când este hrănit cu zahăr natural, aşa că strugurii acţionează ca un stimulent, nu ca un aliment depresiv, aşa cum se întâmplă cu majoritatea alimentelor pe care le consumă în mod curent oamenii pentru a-şi mângâia sufletul. Dacă în loc să consumi un cheeseburger cu bacon ai opta pentru struguri, o smochină şi nişte salată cu „brânză de capră” (vezi reţeta de la secţiunea „Smochinele” din partea a doua) la prânz, în această zi dificilă, tu le-ai oferi minţii şi corpului tău câteva resurse uimitoare pentru a face faţă acestei mini-crize existenţiale. Nu numai că nu te-ai mai simţi traumatizat pentru că nu ai fost selectat pentru proiectul respectiv, dar ai avea o şansă mult mai mare de a vedea latura pozitivă a acestui lucru.

Gândeşte-te puţin: atunci când te confrunţi cu o dezamăgire, este mângâierea sufletească singurul lucru pe care ţi-l doreşti? De multe ori, tu îţi doreşti inclusiv o validare personală, dar şi capacitatea de a gestiona situaţia cu graţie, transformând-o într-una mai bună. Alimentele din cele patru categorii sacre te pot ajuta în acest scop. Am asistat de multe ori de-a lungul vieţii la situaţii în care diferiţi oameni au început să consume mai multe alimente capabile să le schimbe viaţa, folosindu-le ca instrumente pentru satisfacerea nevoilor lor emoţionale.

 

Care este semnificaţia reală a poftei de zahăr

Ajungem astfel la zahăr. Pofta de dulciuri este una dintre cele mai comune pofte în zilele noastre. Primul lucru pe care îl facem dimineaţa, în momentele de oboseală de după-amiaza sau atunci când primim o veste proastă este să mâncăm o prăjitură, un produs de patiserie, un baton de ciocolată sau o pizza. În cazul de faţă, pofta comunică într-adevăr un mesaj biologic precis: creierul tău are nevoie de zahăr. Poate că acest lucru te sperie, întrucât ţi s-a spus dintotdeauna că zahărul este ceva nociv pentru organism, dar nu este cazul. Aşa cum am mai spus, zahărul natural neprocesat din alimentele integrale de origine vegetală este însăşi cheia bunei funcţionării a creierului, întrucât glucoza răceşte motorul cerebral şi împiedică ţesuturile acestuia să creeze cicatrice atunci când omul experimentează un stres sau o traumă. Orice poftă de zahăr este mesajul creierului tău care îţi spune că funcţionează la capacitate şi că are nevoie de puţin sprijin.

Singurul lucru pe care trebuie să îl faci atunci când ai o poftă de dulciuri este să consumi zahărul natural şi neprocesat din fructe, nu prăjituri, produse de patiserie, ciocolată sau pizza. Apropo, puţini oameni realizează că pizza este un aliment bogat în zahăr procesat. Adevărul este că brânzeturile şi ketchupul îndulcit cu zahăr din trestie sau cu sirop de porumb bogat în fructoză, plus făina extrem de rafinată folosită pentru crustă, fac ca procentul de zahăr pe care îl conţine o pizza să fie extrem de ridicat. Poftele de brânzeturi şi de alte produse lactate sunt în realitate o poftă de zahăr, căci acestea conţin foarte multă lactoză (o varietate de zahăr). Din păcate, brânzeturile sunt la fel de bogate în grăsimi ascunse, iar combinaţia zahăr-grăsimi este ca un pumn dat mecanismului de reglare a insulinei. Adevăratele alimente care hrănesc creierul, precum smochinele, curmalele, pepenii, strugurii, citricele, mierea neprocesată şi shake-urile din fructe cu apă de cocos îi vor oferi creierului tău toate substanţele nutritive de care are nevoie atunci când pofteşti la ceva dulce.

 

Nevoia de cafeină

Aceleaşi alimente pentru creier reprezintă inclusiv o alternativă excelentă pentru cafeină. Atunci când încearcă să îşi reducă dependenţa de cafeină, foarte mulţi oameni înlocuiesc băuturile energizante şi cele de tip cola (bogate în cafeină) cu altele fără cafeină. Deşi acestea sunt fără doar şi poate mai bune decât primele, ele nu te ajută prea mult la capitolul energie. Dacă te bazai pe acele băuturi bogate în cafeină pentru stimularea energiei tale, un suc proaspăt din fructe îţi va da exact ce ai nevoie, întrucât este bogat în glucoză biodisponibilă (la care se adaugă multe alte substanţe nutritive, care mai de care mai uimitoare). Dacă eşti sensibil la oscilaţiile glicemiei, poţi consuma fructe împreună cu o tulpină de ţelină, cu o felie de castravete sau cu nişte verdeţuri (ori îţi poţi prepara un shake verde) pentru a evita aceste oscilaţii.

 

Poftele în timpul perioadei de detoxificare

Atunci când îţi îmbogăţeşti dieta cu alimente integrale de origine vegetală, se întâmplă adeseori să treci printr-o perioadă de detoxificare. Acest lucru nu numai că este normal, dar este chiar dezirabil. Eliminarea metalelor grele toxice, agenţilor patogeni, produselor secundare ale viruşilor, radiaţiilor, acumulării de substanţe chimice şi daunelor produse de alimentele nesănătoase este cea mai sigură cale către bunăstare. Consumul mai multor legume şi fructe înseamnă automat că mănânci mai puţin din alte tipuri de alimente, care nu sunt la fel de bune pentru tine. Prin urmare, este posibil ca acest lucru să declanşeze în tine sentimentul unei pierderi, sau chiar al nostalgiei faţă de alimentele nesănătoase cu care erai obişnuit cândva.

Atunci când avansezi pe calea detoxificării, este posibil să ai din senin o poftă de paste cu carne şi brânză, de un sandvici cu bacon sau de alte alimente pe care le asociezi cu mângâierea sufletească. Pofta poate fi intensă şi aparent aleatorie, făcându-te să crezi că nu ar fi mare scofală dacă ai mânca acea gogoaşă prăjită în ulei care îţi face cu ochiul de la colţul străzii. Exact acesta este însă momentul în care trebuie să ai cea mai mare grijă să nu cedezi. În locul gogoaşei, ia o curmală din pachetul pe care l-ai luat la tine pentru astfel de situaţii de urgenţă. Te asigur că pe termen lung vei fi răsplătit cu o stare de bunăstare pe care nu ai mai cunoscut-o până acum.

Nu se pune problema că trebuie să îţi dovedeşti tăria de caracter, ci doar că atunci când te detoxifici, o poftă specifică pentru un aliment despre care ştii perfect că nu îţi face bine arată că celulele tale tocmai îşi elimină vechile toxine acumulate exact din cauza acestui gen de alimente. Pe măsură ce toxinele sunt eliminate din celule, în conştiinţă se produce o mică bulă, care se ridică la suprafaţă, împreună cu emoţiile pe care le asociai cândva cu alimentul respectiv. (De pildă, este posibil ca gogoşile prăjite în ulei să îţi amintească de liceu, când colegii tăi te tachinau şi singurul lucru care te reconforta era o astfel de gogoaşă.) La toate acestea se adaugă şi toxinele patogene sau din mediu pe care corpul tău nu a reuşit să le proceseze până acum din cauză că a fost nevoit să se ocupe de astfel de alimente nocive, îngropându-le adânc în interiorul organelor.

Poftele extrem de intense din timpul procesului de detoxificare arată că organismul are în sfârşit ocazia să scape de toate aceste mizerii acumulate de-a lungul a foarte mult timp. Ultimul lucru pe care ţi-l poţi dori este să întrerupi acest proces. Te asigur că dacă îţi vei găsi în tine tăria de a rezista poftelor din timpul procesului de detoxificare, în final te vei simţi complet regenerat. Pe de altă parte, dacă întrerupi acest proces mâncând alimentul nociv după care pofteşti şi imaginându-ţi că organismul tău chiar are nevoie de acesta, tu vei întrerupe brutal procesul de vindecare şi de iluminare. Nu exagerez deloc atunci când vorbesc de iluminare. Aspectele emoţionale, spirituale şi fizice ale fiinţei tale sunt interconectate pe multiple nivele. Te asigur că nu îţi poţi menţine o stare mentală sănătoasă fără ajutorul alimentelor din cele patru categorii sacre.

 

Coexistenţa cu poftele

Pentru a face faţă poftelor, planifică-ţi din timp mesele şi păstrează la îndemână cât mai multe gustări sănătoase. Ori de câte ori simţi o poftă, încearcă să o interpretezi. Ce vrea să îţi transmită ea? Dacă este vorba de nevoie emoţională sau spirituală pe care o poţi identifica, răsfoieşte secţiunea mediană a cărţii, în care sunt descrise cele patru categorii sacre, pentru a identifica alimentul care te poate ajuta cel mai bine în situaţia respectivă. Dacă cel care are nevoie de ajutor este creierul tău, muşcă dintr-un avocado cremos sau dintr-un fruct dulce. Dacă pofteşti la un aliment preferat din trecut, înlocuieşte-l cu un substitut delicios şi sănătos, cum ar fi oricare din reţetele din această carte.

Şi mai presus de orice, nu-ţi pierde buna dispoziţie. Te asigur că pe măsură ce te vei obişnui cu o dietă mai sănătoasă, poftele tale se vor schimba în timp. După ce organismul tău va sfârşi de procesat suficiente toxine, refăcându-şi rezerva de glucoză din creier, şi după ce vei experimenta pe pielea ta învăţăturile emoţionale şi spirituale ale alimentelor din cele patru categorii sacre, te vei conecta mult mai bine cu nevoile tale reale. Multe pofte vor dispărea de la sine, în timp ce altele îşi vor pierde puterea asupra ta, părând uşor de ţinut sub control. Singurele pofte puternice care vor rămâne vor fi cele care îţi vor transmite cu adevărat de ce au nevoie corpul, sufletul şi spiritul tău.

 

Ridică-te

Dacă ai da peste un câmp ars, pe care nu vezi decât cioturi şi tulpini înnegrite, la ce te-ai gândi? Personal, aş presupune că am ajuns la scena unui dezastru, privind recolta distrusă a unui fermier ghinionist. Dacă ai ajunge însă la scena unui câmp cu afine sălbatice, adevărul ar fi chiar pe dos. În zonele în care afinele cresc în mod natural (fără a fi cultivate), incendiile controlate reprezintă o practică comună, pentru a controla mai bine plantele. Indienii americani au fost primii care au descoperit că afinele sălbatice nu numai că supravieţuiesc, dar chiar înfloresc în urma acestor incendii. În anul care urmează, ele continuă să crească pe acelaşi câmp, mai sănătoase ca oricând. Într-un fel, am putea spune că se ridică din propria lor cenuşă.

Acesta este motivul pentru care avem nevoie în viaţa noastră de alimente din cele patru categorii sacre precum afinele. La urma urmelor, cine nu şi-a simţit sufletul devastat măcar o dată în viaţă, simţind că totul este pierdut? Cine nu a simţit măcar o dată în viaţă nevoia unei inspiraţii care să îl scoată din lumea adversităţilor şi a problemelor, de sănătate sau de altă natură? Cât timp vom continua să trecem prin procesul de Accelerare, noi trebuie să învăţăm din povestea renaşterii afinelor sălbatice. Perioada prezentă este critică pentru istoria planetei noastre şi a speciei umane. Alegerile pe care le facem la ora actuală de a ne hrăni trupul şi sufletul cu alimente din cele patru categorii sacre vor influenţa toate erele care vor veni. Dacă nu te simţi bine, eşti copleşit sau la limită, află că nu eşti singurul. Din fericire, nu este prea târziu pentru a inversa această situaţie.

 

Partea a II-a: Cele patru alimente sacre

O introducere la alimentele care îţi pot schimba viaţa în bine

Pentru a beneficia de pe urma alimentelor care urmează, nu contează ce dietă aplici, sau dacă nu aplici nici o dietă. Suntem cu toţii diferiţi, iar combinaţia de alimente care funcţionează cel mai bine pentru noi diferă de la un om la altul. Ceea ce contează sunt nevoile noastre individuale. Ai o problemă cu ulceraţiile pe piele? Dacă da, poţi obţine cel mai mare beneficiu mâncând cartofi. Îţi doreşti un remediu pentru tiroidă? Dacă da, se recomandă să consumi conopidă şi celelalte legume crucifere.

Ce se întâmplă însă dacă ai adoptat o anumită dietă particulară, care exclude însă fructele, dar suferi de un deficit de calciu şi citeşti în această carte că portocalele sunt pline până la recuz cu acest mineral, în forma lui cea mai biodisponibilă? Şi în acest caz, totul depinde de nevoile tale individuale. Te asigur că te vei simţi mult mai bine dacă vei mânca portocale decât dacă le vei evita. La fel, dacă doreşti să scapi de o insomnie rebelă, ai rata o oportunitate ideală dacă nu ai consuma fructe de mango şi banane (cele mai bune somnifere din natură), numai pentru că o dietă particulară îţi interzice să le consumi. Totul depinde numai de tine. Cu ce probleme de sănătate te confrunţi, sau pe care doreşti să le previi? Simptomele şi bolile sunt mesaje transmise de corpul tău, care îţi spun de ce anume are nevoie acesta. Ele îţi transmit care sunt cele mai bune alimente pentru tine. Un sistem particular de convingeri legate de alimente nu poate prevala în faţa nevoilor reale ale corpului tău.

Unul din secretele culegerii celor mai mari beneficii de pe urma acestor alimente constă în consumul lor regulat, în cantităţi cât mai mari. Orice muşcătură în plus contează, aşa că poţi opta foarte bine pentru suplimentarea altor alimente cu acestea. Dacă doreşti să obţii rezultate mai rapide, alege o zi pe săptămână în care să nu consumi decât alimente capabile să îţi schimbe viaţa, evitând în acelaşi timp articolele din capitolul „Alimente care pun în pericol viaţa” din partea a treia a cărţii. Alternativ, poţi încerca să consumi o săptămână întreagă numai alimente capabile să îţi schimbe viaţa, ba chiar şi o lună întreagă. În prima mea carte am descris pe larg cum trebuie ţinută cura de purificare de 28 de zile, şi beneficiile ei. În general, oamenii care au încercat-o au descris obţinerea unor rezultate absolut fantastice.

Simpla cunoaştere a modului în care acţionează aceste alimente este suficientă pentru a-ţi schimba perspectiva asupra alimentaţiei în general. Atunci când înţelegi că fructele combat cancerul, că legumele echilibrează aciditatea în exces, că plantele aromatice şi condimentele stimulează sistemul imunitar, şi că plantele sălbatice te ajută să te adaptezi mai bine la stres, consumul acestor alimente se transformă dintr-o corvoadă într-o oportunitate.

Doresc să adaug că există multe alte alimente capabile să îţi schimbe viaţa care nu au încăput în această carte. Sunt convins că vor exista cititori dezamăgiţi că nu vor regăsi aici dovleacul, menta, roşiile, nucile, seminţele şi nenumărate ale alimente integrale de origine vegetală care se numără printre favoritele lor. Trebuie să înţelegi însă că cele 50 de alimente capabile să îţi schimbe viaţa prezentate în această carte (de fapt, chiar mai multe de 50, căci unele reprezintă grupe de alimente) nu reprezintă decât începutul.

La fel, trebuie să înţelegi că beneficiile prezentate pentru aceste alimente capabile să îţi schimbe viaţa sunt doar o sinteză parţială a efectelor pe care le au acestea. Dacă le-aş fi descris amănunţit, aş fi putut scrie o carte pentru fiecare dintre ele. Prin urmare, m-am limitat să insist asupra aspectelor încă necunoscute sau prea puţin înţelese legate de beneficiile lor pentru sănătate.

Spre exemplu, culoarea a devenit recent un subiect popular în stabilirea dietei. Este foarte adevărat că ea joacă un anumit rol. Coaja mov închis a bobiţelor de afine conţine cel mai mare procent de antioxidanţi din întreaga lume vegetală. Pigmenţii fitochimici care le dau această culoare joacă un rol esenţial în sănătatea creierului. Culoarea nu reprezintă însă singura caracteristică care face ca fructele, legumele, plantele aromatice şi condimentele, precum şi plantele sălbatice, să fie profund benefice pentru sănătate. Culorile (pigmenţii) sunt importante pentru anumite boli şi simptome, în timp ce alte substanţe nutritive sunt importante pentru altele. Noi ne-am obişnuit că considerăm alimentele „albe” ca fiind rele, întrucât ni s-a spus că făinurile albite şi procesate sunt nocive. În privinţa alimentelor capabile să îţi schimbe viaţa nu trebuie să considerăm însă că „albul” se traduce printr-o „absenţă a substanţelor nutritive”. Merele, bananele, rădăcina de brustur, unele cepe, foarte mulţi cartofi, unele ridichi şi conopida sunt albe în interior, dar toate debordează de puteri vindecătoare ascunse, chiar dacă nu conţin pigmenţi spectaculoşi. Prin urmare, nu voi insista în mod deosebit asupra culorilor în această carte, chiar dacă voi prezenta totuşi anumite informaţii legate de acestea.

 

Etichete pentru diferite boli şi simptome

Poţi folosi această secţiune din carte oricum doreşti, fie citind-o de la început până la sfârşit, fie răsfoind-o pentru a găsi alimentele care alină anumite boli şi simptome pe care eşti interesat să le previi sau să le vindeci. De remarcat că listele cu boli şi simptome pentru fiecare aliment nu sunt nici ele exhaustive; la fel ca beneficiile pentru sănătate enumerate în cazul lor, acestea sunt mai degrabă sublinieri pe care le-am considerat necesare pentru a-ţi atrage atenţia asupra lor.

Doresc să fac de asemenea o precizare legată de numele bolilor şi condiţiilor medicale. Dacă ai citit prima mea carte, dacă ai asistat vreodată la conferinţele mele sau dacă mi-ai ascultat regulat emisiunea de radio, ai aflat cu siguranţă că eu consider înşelătoare anumite etichete puse bolilor pe care eu le numesc misterioase. Aceste boli nu au fost încă descoperite de către ştiinţa medicală, deşi respectivele etichete te pot face să crezi că ele sunt cunoscute şi înţelese. Pe de altă parte, sunt conştient că foarte mulţi cititori iau pentru prima dată contact cu ideile mele prin intermediul acestei cărţi. Dacă te numeri printre aceştia, nu ar avea nici o noimă pentru tine să citeşti o referinţă la „setul de simptome numite în mod eronat boala Lyme” sau la „un nivel ridicat de Candida, care nu înseamnă nimic în sine, aşa că trebuie să descoperi adevărata cauză”. Prin urmare, în astfel de cazuri vei găsi referinţe simple, la „boala Lyme” şi la „Candida”. Şi există multe astfel de exemple. Dacă eşti un cititor mai vechi al meu sau dacă îmi cunoşti poziţia referitoare la aceste boli, este bine să înţelegi că nu mi-am schimbat-o deloc. Consider în continuare aceste etichete greşite, dar respect faptul că marea majoritate a oamenilor îşi recunosc bolile după numele date acestora de medicina convenţională, aşa că am optat la rândul meu pentru aceste etichete, din pură necesitate.

Şi încă o observaţie: există boli care poartă etichete diferite. Spre exemplu, de dragul de a fi succint, voi face referire în întreaga carte la sindromul oboselii cronice, sau SOC, dar respect orice altă denumire cu care eşti familiarizat pentru acelaşi set de simptome, cum ar fi: encefalomielită mialgică/sindromul oboselii cronice (EM/SOC), sau boala intoleranţei sistemice la efort fizic (SEID[5]). Acelaşi lucru este valabil pentru toate bolile cunoscute sub mai multe nume.

 

Confuzia generată de inflamaţii şi de bolile autoimune

Există o concepţie greşită foarte larg răspândită potrivit căreia o boală autoimună înseamnă că organismul se atacă pe el însuşi. Însuşi termenul de autoimună este greşit. Auto provine din greaca veche şi înseamnă „sine”. Prin urmare, cuvântul înseamnă că sistemul imunitar îţi atacă propriul sine! În acest fel, acest cuvânt nu face decât să dea vina pe tine şi pe corpul tău. El este atât de greşit încât nici măcar nu putem vorbi despre adevărul bolilor autoimune fără a perpetua această înţelegere greşită. Corpul nu se atacă niciodată pe el însuşi. El nu atacă decât agenţii patogeni. O expresie mai potrivită ar fi virus-imun sau patogen-imun, căci sistemul imunitar atacă invadatorii precum virusul Epstein-Barr, zona zoster, CMV, HHV-6, alţi viruşi herpetici sau chiar anumite bacterii.

Nu uita acest lucru atunci când vei citi paginile care urmează. La fel ca în cazul altor etichete greşite puse bolilor, mă voi referi uneori în această carte la bolile numite autoimune dându-le acest nume şi punându-le etichetele date de comunitatea medicală, cum ar fi aceea de artrită reumatoidă, tiroidita lui Hashimoto sau lupus. Este bine să înţelegi însă că sub aceste nume se ascunde o realitate mult mai complexă.

Cuvântul inflamaţie este un alt concept folosit pe scară largă fără a fi cu adevărat înţeles. Considerat de comunităţile medicale cauza tuturor bolilor, de la cancer la obezitate şi la boala cardiovasculară, el a devenit astăzi un concept universal, pe care nimeni nu îl mai pune la îndoială. Şi totuşi, trebuie să o facem, nu pentru că inflamaţiile nu ar fi reale. Aşa cum ştie orice om care a avut vreodată dureri şi umflături, ele sunt cât se poate de reale. Întrebarea rămâne însă: de ce apar ele. În sine, o inflamaţie nu poate cauza nici o boală. Atunci când nu este rezultatul unei răni, ea este consecinţa unui invadator patogen. În cazul bolilor autoimune, în care inflamaţiile reprezintă o caracteristică definitorie, aceşti invadatori sunt de natură virală. Spre exemplu, în cazul colitei, virusul zonei zoster pătrunde adânc în mucoasele colonului, silind sistemul imunitar să încerce să elimine aceste microorganisme invadatoare. În cazul tiroiditei lui Hashimoto, aşa cum am explicat în prima mea carte, virusul Epstein-Barr invadează ţesutul glandei tiroide, inflamându-l. Această inflamaţie este indiciul încercării sistemului imunitar de a proteja tiroida de virus. Vei auzi probabil din alte surse că reacţiile autoimune apar atunci când organismul se apără de un factor declanşator (cum ar fi un virus sau glutenul), devenind confuz şi incapabil să facă diferenţa între prezenţa străină şi ţesuturile propriului corp. Acest lucru nu este adevărat. Doresc să clarific un lucru: factorii care declanşează o boală autoimună alimentează viruşii deja prezenţi în sistemul persoanei. Corpul acesteia nu o ia pur şi simplu razna, încercând să se autodistrugă. Activitatea anticorpilor reprezintă încercarea sistemului imunitar de a ataca activ un agent patogen, nu propriul corp. Această distincţie este extrem de importantă.

De remarcat că aşa-zisele alimente inflamatorii cum sunt cerealele sunt învinovăţite inutil. Îndeosebi în comunitatea medicinii alternative, ele sunt considerate cauze directe ale inflamaţiilor, ba chiar ale bolilor autoimune propriu-zise. Se vorbeşte foarte mult despre micotoxine (substanţe toxice produse de ciupercile care pot infecta recoltele de cereale), aceasta fiind explicaţia dată de multe surse în privinţa problemelor cauzate de cereale. Singura problemă a acestei logici este că foarte mulţi oameni consumă cereale fără să păţească nimic. Cum ne putem explica în acest caz existenţa unor oameni de 90 de ani care au mâncat toată viaţa cereale şi care nu au avut niciodată probleme de sănătate?

Adevărata problemă este că oamenii care suferă de boli autoimune au în organismul lor viruşi şi/sau alţi agenţi patogeni, care se hrănesc într-adevăr cu cerealele şi cu micotoxinele, generând apoi alte neurotoxine, mult mai puternice, care generează inflamaţii. Prin urmare, un om care nu este infestat cu agenţi patogeni nu va reacţiona în nici un fel la cereale, întrucât acestea nu hrănesc nici un agent patogen din sistemul său. Pe de altă parte, o persoană care suferă de tiroidita lui Hashimoto, de boala lui Sjogren, de sclerodermie, scleroză multiplă, fibromialgie, lupus sau artrită reumatoidă, va simţi imediat o stare de ceaţă mentală şi de oboseală dacă va mânca o pâine sau un corn. În sine, aceste alimente nu sunt inflamatorii. Ele doar contribuie la declanşarea inflamaţiilor. Ce-i drept, eu nu susţin că cerealele precum grâul sunt foarte benefice pentru cineva. (Voi explica mai amănunţit de ce este grâul problematic pentru starea de sănătate în capitolul „Alimente care pun în pericol viaţa”.) Merită totuşi să înţelegem ce se întâmplă în organism atunci când cineva are o reacţie la grâu.

Există şi alţi factori declanşatori care alimentează viruşii şi ceilalţi agenţi patogeni din organism sau care slăbesc sistemul imunitar, lucru de care un virus latent poate profita. Aceşti factori includ: expunerea la radiaţii, la DDT şi la alte pesticide, la erbicide, la gazele declanşate de vopsele sau la mucegaiuri; abuzul de droguri şi de medicamente; muşcăturile sau înţepăturile anumitor insecte; rănile fizice; expunerea la metalele grele toxice şi traumele emoţionale.

Pentru a-ţi îmbunătăţi starea de sănătate, nu este suficient să elimini din alimentaţia ta produsele care hrănesc agenţii patogeni sau să eviţi expunerea la alţi factori declanşatori. Un alt lucru pe care trebuie să îl faci este să consumi acele alimente care ucid şi elimină viruşii şi bacteriile din organismul tău, inclusiv toxinele care le hrănesc pe acestea. Prin urmare, dacă suferi de o boală autoimună sau de orice altă formă de inflamaţie, nu te limita doar la alimentele menţionate direct pentru condiţia de care suferi sau care calmează reacţia inflamatoare. Toate alimentele enumerate ca antivirale şi/sau antibacteriene te pot ajuta să te vindeci. Acesta este singurul mecanism prin care vei scăpa definitiv de inflamaţii şi care poate inversa boala autoimună.

 

Teama de fructe

Din păcate, teama de fructe împiedică foarte mulţi oameni să îşi protejeze sănătatea. Ea derivă de regulă din concepţia greşită că zahărul din fructe este identic cu cel rafinat de bucătărie şi cu siropul de porumb bogat în fructoză. Nici vorbă însă. Fructoza şi glucoza naturale din fructe şi din mierea neprocesată sunt extrem de diferite de zahărul procesat. Zaharurile naturale din alimentele aflate în cele patru categorii sacre sunt conectate chimic cu tot felul de antioxidanţi, inclusiv cu resveratrolul şi cu alţi polifenoli vitali pentru menţinerea sănătăţii. Contrar convingerilor populare, fructele nu hrănesc Candida şi alte ciuperci, cancerul, viruşii, bacteriile sau orice alt agent patogen. Dimpotrivă, fructele combat aceşti agenţi patogeni şi aceste boli. Dat fiind că sunt digerate extrem de uşor, zahărul din fructe ajunge în fluxul de sânge la doar câteva minute după consumul acestora, fără măcar să mai treacă prin intestine.

Bolile sunt hrănite de grăsimile din dietă. În pofida trendurilor care încearcă să te convingă de contrariu, grăsimile excesive tensionează ficatul şi pancreasul, îngreunează procesul de detoxificare, contribuie la diabet şi la boala ficatului gras, promovează edemele şi excesul de greutate, accelerează oxidarea metalelor grele toxice, încetinesc digestia şi hrănesc agenţii patogeni. Nu vreau să spun cu asta că nu ai deloc nevoie de grăsimi alimentare. Cu toţii avem nevoie de ele, iar două dintre alimentele capabile să îţi schimbe viaţa descrise în această carte (cocosul şi avocado) conţin nişte grăsimi extrem de valoroase. Adevăratele probleme apar atunci când sunt consumate prea multe grăsimi, îndeosebi de proastă calitate, cum ar fi cele din prăjeli. Te asigur că acestea nu sunt prietenele tale.

Dacă eşti sincer îngrijorat de o boală şi dacă doreşti să te simţi din nou bine, redu procentul grăsimilor din alimentaţia ta şi consumă cât mai multe alimente capabile să îţi schimbe viaţa – îndeosebi fructe şi verdeţuri. Dacă încă mai ai îndoieli în privinţa consumului de fructe, citeşte capitolul „Teama de fructe” din prima mea carte.

 

Beneficiile plantelor sălbatice

Toate alimentele descrise în această carte te vor hrăni pe toate nivelele: fizic, emoţional şi spiritual. Cele din primele trei grupe – fructele, legumele, plantele aromatice şi condimentele – sunt alimente esenţiale, trebuind să fie consumate în fiecare zi, întrucât ne susţin, ne alimentează, ne vindecă, ne predau lecţii importante, combat bolile şi ne conferă energia de care avem nevoie.

Plantele sălbatice merg chiar mai departe. Cele descrise în această carte – precum aloe vera, algele din Oceanul Atlantic, afinele sălbatice şi altele – supravieţuiesc în cele mai extreme condiţii. Prin urmare, atunci când ajung la noi, ele sunt nişte veritabile experte în arta de a înflori în condiţii de presiune, transmiţându-ne această expertiză. Plantele sălbatice au un efect fantastic de inversare a daunelor produse de adrenalina în exces, de alimentele neproductive, şi mai ales de cei patru factori care nu iartă. Luate în grup, ele reprezintă veriga lipsă, Sfântul Graal şi secretul resetării întregului organism. Aceşti agenţi puternici anti-îmbătrânire sunt burduşiţi cu substanţe adaptogene esenţiale, care ne pot ajuta organismul să se adapteze la tot ce se întâmplă în viaţa sa. Plantele sălbatice nu numai că şi-au păstrat nivelul original de vitamine şi de minerale (spre deosebire de cele de cultură), dar conţin în celulele lor informaţii cruciale legate de supravieţuire. Atunci când le consumăm, această înţelepciune care le-a ajutat să supravieţuiască în condiţii extreme devine parte integrantă din noi.

Chiar dacă nu eşti familiarizat cu plantele sălbatice, nu le evita. Te asigur că ai nevoie de ele pentru a activa la maxim celelalte alimente capabile să îţi schimbe viaţa. Nu-ţi face griji, căci nu va trebui să rătăceşti prin locuri sălbatice pentru a avea acces la aceste plante. Multe dintre ele te aşteaptă deja la supermarketul local (sau cel puţin unele plante suficient de apropiate de forma lor sălbatică pentru a-ţi furniza aceleaşi beneficii). Vei afla cât de curând mai multe detalii.

 

O notă finală

Pe măsură ce vei începe să citeşti despre aceste 50 şi ceva de plante, vei constata că îmi place să folosesc foarte frecvent cuvântul miracol. Te asigur că nu îl folosesc însă gratuit. Aş putea folosi acest cuvânt pentru fiecare din alimentele prezentate în continuare, şi nu aş exagera cu nimic. La ora actuală, cunoaşterea ştiinţifică referitoare la beneficiile furnizate de aceste alimente este relativ redusă, prin comparaţie cu informaţiile care nu sunt deocamdată cunoscute. De altfel, chiar dacă ştiinţa ar descoperi miile de fitonutrienţi şi alte substanţe pe care le conţin aceste alimente, inclusiv puterile lor ascunse de a vindeca bolile, ea tot nu ar înţelege misterul profund prin care acestea ne vindecă pe toate nivelele. Adevărul este că aceste alimente conţin un aspect miraculos care provine direct de la Dumnezeu şi de la univers. De-a lungul deceniilor în care Spiritul mi-a împărtăşit din înţelepciunea sa vindecătoare, vorbindu-mi despre cele patru categorii sacre de alimente, am asistat la transformarea vieţii foarte multor oameni. De aceea am ajuns să numesc aceste plante: alimente capabile să îţi schimbe viaţa. Dacă îţi vei lua angajamentul de a le integra consistent şi din abundenţă în viaţa ta, te asigur că ele vor face acelaşi lucru inclusiv pentru tine.

[1] Maine este un stat situat în regiunea cunoscută ca Noua Anglie din nord-estul Statelor Unite ale Americii.

[2] Generaţia de după cel de-al Doilea Război Mondial, din anii 50-60.

[3] N.tr. În limba engleză: canola (atenţie la etichetele produselor din import).

[4] N.tr. Uşor de asimilat de către un organism viu.

[5] De la systemic exertion intolerance disease.

 

Cumparate frecvent impreuna