Cauta articole in blog:

Cum parfumezi casa de Craciun cand gatesti si ai musafiri

Cozonacul e în cuptor, masa e aproape gata, iar în hol am eliberat cuierul pentru hainele invitaților. Din sufragerie văd blatul bucătăriei și știu că tot ce gătesc se va simți și lângă brad. Cum parfumez casa într-o asemenea după-amiază? Nu încerc să adaug o aromă la fiecare pas. Aerisesc înainte de sosire, las mâncarea să-și facă simțită prezența în timpul mesei și mă gândesc la un parfum discret abia după ce strâng. Oaspeții au nevoie de un loc primitor, nu de mirosuri care se întrec între ele.

Înainte să vină lumea: pregătesc aerul, nu încă un miros

Încep cu lucrurile care contează mai mult decât parfumul: duc gunoiul, spăl vasele folosite la pregătiri și nu las în chiuvetă tava cu resturi de sos. Folosesc hota în timpul gătitului și aerisesc scurt, cu fereastra larg deschisă, înainte să sosească invitații. Închid apoi fereastra, ca încăperea să rămână confortabilă. Un miros persistent de gătit nu dispare dacă îl acopăr cu altul; amestecul devine doar mai încărcat.

În apartamentul meu, cu bucătăria deschisă spre sufragerie, cozonacul parfumează deja locul în care vom sta de vorbă. Aici nu mai adaug nimic. Mirosul lui spune ceva despre ce se întâmplă în casă și face primirea mai personală decât o aromă folosită din obligație. Nici holul nu este neapărat un spațiu separat: dacă nu are ușă spre sufragerie, parfumul de acolo ajunge în aceeași încăpere, chiar dacă sursa rămâne lângă intrare.

Într-o locuință unde holul și sufrageria pot fi aerisite separat, am mai multă libertate. După aerisire, o aromă foarte discretă își poate găsi locul în hol, înainte de sosire, dacă știu că invitaților le place. Nu o așez lângă paltoane și fulare și nu parfumez textilele. Hainele musafirilor nu trebuie să plece acasă cu mirosul ales de mine. În sufragerie las aerul simplu, fiindcă acolo urmează masa.

Tot înainte de vizită întreb, firesc: „Mă gândeam să parfumez puțin holul. Ți-ar plăcea sau preferi să nu folosesc deloc parfum?” Unui musafir despre care știu că este sensibil îi spun direct că pot lăsa casa fără parfum. Nu îi cer explicații și nu încerc să negociez o cantitate „aproape insesizabilă”. Dacă preferă fără, renunț la aroma de ambient în spațiile prin care va trece.

Când servesc masa: mâncarea are locul ei în atmosferă

Când invitații își lasă hainele în hol și se așază, nu mai introduc un miros nou. Pe masă ajung preparatele calde, iar aromele lor fac parte din întâlnire. Într-o sufragerie deschisă spre bucătărie, las hota să meargă cât timp mai gătesc și pun capace pe vasele din care nu servesc încă. Nu urmăresc să șterg orice urmă de mâncare, ci să nu țin toate preparatele descoperite deodată.

Prea multe mirosuri apar ușor: scot cozonacul, friptura este încă fierbinte, iar în sufragerie arde o lumânare parfumată cu miros de brad. Fiecare pare potrivit Crăciunului; împreună, însă, ocupă tot aerul. Schimbarea simplă este să sting lumânarea, nu să caut un parfum care să le împace. Dacă încăperea rămâne încărcată, aerisesc scurt înainte să chem lumea la masă, fără să las invitații în curent.

În casa cu încăperi separate, aerisesc bucătăria și țin ușa închisă cât termin preparatele. Sufrageria își păstrează astfel o atmosferă mai neutră, dar nici aici nu adaug parfum lângă farfurii. Dacă am parfumat discret holul înainte de sosire, nu reîmprospătez aroma în timpul mesei. Acum vreau să se simtă ceea ce servesc, nu decorul olfactiv.

După ce strâng farfuriile: aleg în funcție de ce urmează

După desert, duc farfuriile în bucătărie, acopăr resturile și curăț masa. În apartamentul deschis, faptul că am mutat vasele câțiva metri nu schimbă aerul: resturile rămân în același spațiu. Le strâng înainte să mă gândesc la parfum. Îi întreb pe ceilalți dacă le este bine să deschid puțin fereastra și aleg un moment în care nu stă nimeni chiar lângă ea.

Dacă mai tăiem cozonac sau turnăm cafea, las în continuare aceste mirosuri să se simtă. Dacă masa s-a încheiat și ne mutăm la povești, o singură aromă discretă își poate găsi locul în sufragerie, după aerisire și numai dacă este plăcută tuturor. Nu adaug parfum și în hol. În locuința cu camere separate pot aerisi sufrageria independent, în timp ce bucătăria rămâne închisă; aleg totuși doar camera în care stăm, nu fiecare colț al casei.

Uneori, după aerisire, nu mai simt nevoia să adaug nimic. Se aude conversația, pe blat a rămas cozonacul, iar în hol paltoanele stau unul lângă altul. Casa este deja primitoare. Parfumul își găsește locul doar dacă le face șederea mai plăcută; altfel, ospitalitatea înseamnă să las aerul așa cum este.